Somon sălbatic sau de crescătorie – care este mai bun. Diferențe și beneficii

Somonul este un pește delicios, deosebit de apreciat pentru carnea lui savuroasă și pentru numeroasele beneficii pe care le are pentru sănătate. Cu toate acestea, mulți consumatori de pește se întreabă care este mai bun – somon sălbatic sau de crescătorie?

Peste 90% din produsele din carne de somon care ajung pe piața românească provin din fermele piscicole. Foarte rar găsim în comerț somon sălbatic, pescuit direct din ocean. Dacă te întrebi ce să alegi între somon sălbatic sau de crescătorie, trebuie să știi totuși că diferențele nutritive nu sunt foarte mari, iar studiile în acest sens sunt destul de puține.

Somonul sălbatic – habitat  

Somonul este numele popular pe care îl poartă mai multe specii de pești din familia Salmonidae și care trăiesc în bazinul de nord al Oceanului Atlantic și în bazinul de nord al Oceanului Pacific. Numele somonului vine de la termenul latin ”salmo”, care provine de la verbul ”salire” – ”a sări”. Într-adevăr, somonul și-a primit numele datorită modului în care se comportă când se întoarce din ocean și urcă pe firul râurilor de munte, sărind din loc în loc peste pragurile de piatră.

Somonul este un pește migrator. El se naște și trăiește ca puiet în râurile repezi de munte, apoi în lacuri și în ape dulci, urmând ca, în perioada adultă, să migreze în ocean. După câțiva ani, el se întoarce din ocean către apele râurilor pentru a-și depune icrele.

Încă din Antichitate s-a observat acest comportament al peștelui și numeroase povești susțin că fiecare somon se întoarce exact în locul în care s-a născut pentru a se înmulți și a depune o nouă serie de icre. Iar cercetările științifice au descoperit că vechile credințe despre migrația somonilor sunt adevărate și mulți pești se întorc exact acolo unde au eclozat. Se pare că memoria olfactivă îi ajută să regăsească întocmai râul de unde au plecat și zona

Somon sălbatic sau de crescătorie – areal de răspândire

Așa cum am menționat mai sus, somonul sălbatic trăiește în mod normal în apele mai reci din bazinul de nord al Oceanului Pacific precum și în partea de nord a Oceanului Atlantic.

Datorită gustului și beneficiilor mari pe care le are carnea de somon, numeroase țări au dezvoltat rețele de ferme piscicole speciale pentru creșterea somonului. Norvegia este cel mai mare producător de somon de crescătorie, dar și de somon sălbatic.

În mod surprinzător, al doilea mare producător de somon de crescătorie este un stat din America de Sud și anume Chile, țara aflată cel mai aproape de Polul Sud și de Antarctica. Alte țări în care somonul este crescut în fermele piscicole sunt Canada, Marea Britanie – Scoția, Rusia şi Australia.

Multe specii de somon au fost introduse și naturalizate în medii non-native, cum ar fi Marile Lacuri din America de Nord, Patagonia din America de Sud și Insula de Sud din Noua Zeelandă.

Speciile de somon exploatate comercial

Cele șapte specii importante din punct de vedere comercial de somon apar în două genuri din subfamilia Salmoninae. Genul Salmo conține somonul de Atlantic, găsit pe ambele părți ale Atlanticului de Nord, precum și peste 40 de alte specii numite în mod obișnuit păstrăv.

Genul Oncorhynchus conține 12 specii recunoscute care apar în mod natural doar în Pacificul de Nord, dintre care șase sunt cunoscute sub numele de somon de Pacific.

În afara habitatelor lor naturale, somonul Chinook a fost introdus cu succes în Noua Zeelandă și Patagonia, în timp ce somonul coho, sockeye și somonul de Atlantic au fost naturalizați și în Patagonia.

Somonul – valori nutritive și beneficii pentru consum

Din punct de vedere al consumului, somonul este clasificat drept un pește gras, cu un conținut ridicat de acizi grași Omega-3, proteine și vitamina D.

Un file de somon de mărime medie (aproximativ 300 de grame) are următoarele valori nutriționale:

• acizi grași Omega 3 – 4023 mg
• acizi grași Omega 6 – 1185 mg
• proteine – 39.3 g
• vitamina A – 89.0 UI
• vitamina B6 – 1.2 mg
• vitamina B12 – 5.0 mcg
• vitamina C – 6.6 mg
• folați – 60.5 mcg
• niacină – 14.3 mg
• tiamină – 0.6 mg
• acid pantotenic – 2.6 mg
• carbohidrați – 0 g
• calciu – 26.7 mg
• magneziu – 53.4 mg
• seleniu – 73.7 mcg
• potasiu – 683 mg
• fosfor – 449 mg
• fier – 0.6 mg
• sodiu – 109 mg
• calorii – 367

Beneficii asupra sănătății

Somonul este un pește gras, cu un procent ridicat de calorii și de colesterol, dar conține și un procent ridicat de antioxidanți și de acizi grași benefici pentru sănătate. Carnea lui este o sursă importantă de energie, de proteine bune, de vitamine și minerale care stimulează imunitatea, care susțin activitatea inimii și ”hrănesc” creierul. Nu întâmplător, populațiile din țările nordice care consumă frecvent somon și pește gras au un risc mult mai scăzut de boli cardiace, atac de cord, hipertensiune sau boli degenerative precum Parkinson și Alzheimer.

Carnea de somon, consumată în mod regulat, în medie de 2 – 3 ori pe săptămână, este benefică pentru inimă, protejează vederea, reduce riscul de inflamații, previne bolile articulare, diabetul și cancerul.

O porție de somon de 300 de grame îți poate oferi până la 1.000 UI de vitamina D, care te ajută să asimilezi mai bine calciul, prevenind astfel scăderea densității osoase și apariția osteoporozei.

Degenerescența maculară cauzată de îmbătrânire poate fi întârziată sau chiar prevenită consumând periodic somon bogat în acizi grași care reglează nivelul enzimelor și fotoreceptorilor ce asigură o vedere numă până la vârste înaintate.

Somonul este totodată o sursă bogată de seleniu, un mineral care are proprietăți antioxidante, ajutând astfel la prevenirea cancerului, la reglarea nivelului de hormoni tiroidieni și la buna funcționare a sistemului imunitar. De asemenea, seleniul joacă un rol important în reducerea stresului oxidativ și a inflamațiilor din corp, prevenind bolile cardiovasculare.

Culoarea portocaliu-rozalie a somonului este dată de astaxantină, un carotenoid cu proprietăți antioxidante, care protejează de acțiunea nocivă a factorilor de mediu. Prin urmare, consumul de somon poate reduce semnificativ riscul de boli cronice și este totodată benefică pentru piele pe care o protejează de razele nocive ale soarelui. În plus, somonul este un aliment care ar putea preveni sau ameliora diverse probleme dermatologice, precum acneea, pielea uscată sau iritată. Acizii grași, proteinele și vitamina D din somon ajută la regenerarea celulelor care produc colagen, cheratină și melanină, substanțe care mențin pielea sănătoasă și frumoasă.

Somon sălbatic sau de crescătorie – principalele diferențe

Ferma piscicola pentru creșterea somonului in Oceanul Pacific

Carnea de somon, fie el somonul sălbatic sau de crescătorie este deosebit de nutritivă și este benefică pentru sănătate, pentru rezistența și puterea organismului, pentru energie și un tonus ridicat.

În magazinele românești ajunge foarte rar somonul sălbatic. Cele mai multe produse din carne de somon provin de la peștii crescuți în fermele piscicole. Iar unii consumatori consideră că somonul de crescătorie nu este la fel de nutritiv și sănătos precum somonul sălbatic. Conform unui studiu publicat în revista americană Science, somonul de crescătorie ar conține dioxine, spre exemplu PCB, bifenil policlorinat, un compus extrem de toxic și cancerigen, folosit în industria echipamentelor electronice, dar și în industria pesticidelor sau în manufactura membranelor folosite în piscicultură pentru a căptuși bazinele cu pești. Așa se face că, în unele zone, au fost descoperite procente de 8 ori mai mari de PCB în carnea somonului de crescătorie, decât în carnea somonului sălbatic.

Cu toate acestea, potrivit unui studiu din anul 2006, publicat în Journal of the American Medical Association, beneficiile consumului de somon de crescătorie depășesc riscurile impuse de contaminanți. Somonul de crescătorie are un conținut ridicat de acizi grași omega-3 comparabil cu somonul sălbatic. Iar acizii grași omega-3 sunt deosebit de importanți pentru sănătate.

În general, somonul sălbatic sau de crescătorie are aceleași valori nutritive. Nu există diferențe notabile între pești, având în vedere că și somonii de crescătorie sunt hrăniți cu pești mai mici pescuiți din ocean, așa cum sunt obișnuiți să se hrănească în mediul lor natural.

Culoarea cărnii poate varia, însă. Unele specii de somon sălbatic au carnea de culoare albă și pielea foarte închisă la culoare. Somonul sălbatic care are carnea de culoare roz conține un procent ridicat de carotenoizi pe care îi acumulează consumând plancton și unele specii de moluște sau crustacee mici.  

Somonul de crescătorie are o culoare roz-portocalie mult mai intensă deoarece primește o hrană procesată pe bază de resturi de pește, cereale, soia și alge, la care se adaugă vitamina D și carotenoizi de sinteză. Carnea lui este mai colorată, dar are în principiu cam același gust și aceeași savoare.

Iată și principalele diferențe între somonul sălbatic sau de crescătorie, conform unor studii realizate în Canada și Statele Unite ale Americii.

Somonul sălbatic:

• procent mai mare de acizi grași Omega – 3 provenind din hrana lui naturală (pești, crustacee);
• Procent de mai mare de fibre și proteine bune;
• Conținut mai redus de colesterol și grăsimi;
• procent mai mare de vitamina D pe care organismul o asimilează integral.

Somonul de crescătorie:

• procent mai redus de acizi grași Omega-3 și Omega-6
• procent mai mare de grăsimi și colesterol din cauza hranei procesate
• conținut mai redus de vitamina D, magneziu, seleniu și fier.

În ceea ce privește contaminanții, somonul crescut în bazinele fermelor piscicole sau în cuști uriașe amplasate în ocean poate fi expus în procent mai mare unei serii de substanțe cu potențial toxic și cancerigen. Nici somonul sălbatic nu este ferit de poluare și contaminanții periculoși, care s-au răspândit în ultimul deceniu în toate mările și oceanele lumii. Nu există studii amănunțite în acest sens, dar cea mai sigură carne de somon este cea care provine de la fermele piscicole organice, unde sunt respectate toate normele pentru un mediu acvatic curat și natural.  

foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

PE ACELAȘI SUBIECT

   

Ce ingredient secret pune Cătălin Scărlătescu în oala de sarmale ca să fie fragede. Un truc perfect de sărbători Citește mai multe

Cum să faci cea mai pufoasă și delicioasă negresă. Rețeta mamei, ideală pentru masa de Crăciun Citește mai multe

Ce greşeli să nu faci când găteşti ciuperci Citește mai multe

Tartă cu spanac și telemea de capră, rețeta lui chef Sorin Bontea. Aperitivul ideal pentru toamnă Citește mai multe

La ce temperatură se coace checul în cuptorul electric Citește mai multe

Rețete de post, 5 idei de mâncăruri pentru Postul Sfintei Maria Citește mai multe