Mai nou, posturile tv de muzică sunt pline de melodii româneşti cântate de voci feminine… care sunt cele mai plăcute auzului nostru însă, fără filtre şi prelucrare ulterioară? Monica Anghel îşi demonstrează frecvent calităţile vocale live, în emisiunea matinală pe care o co-moderează la Europa Fm. De-a lungul carierei sale, Monica a demonstrat că poate interpeta melodii aparţinând celor mai diverse genuri, de la pop la rock, r’n’b şi de curând jazz sau soul. Doar experienţa ei în cadrul trupei Divertis poate sta ca mărturie în favoarea uşurinţei cu care Monica Anghel abordează orice partitură. Elena Gheorghe. Dincolo de prestaţia de la Eurovision, cine nu îşi aminteşte piesa „Soarele meu”, a trupei Mandinga, în care Elenei îi revenea partitura principală? Piesa în sine a devenit un hit al verii, în mare parte şi vocii catifelate a Elenei.
Luminiţa Anghel a fost o surpriză extrem de plăcută acum câţiva ani, pe scena Eurovisionului. Atunci credeam sincer că ea va aduce trofeul european în România, deoarece vocea ei în piesa „Let Me Try”, interpretată alături de trupa Sistem, a sunat senzaţional live. Din păcate, în acel an, restul Europei a preferat dansul din buric.
Andra Măruţă este adesea asemănată cu Christina Aguilera, deşi în defavoarea ei aş spune. Andra are o voce mult mai puternică şi mai versatilă, însă Christina compensează prin recuzită şi accesul la producătorii şi compozitorii cei mai bine cotaţi din branşă. Paula Seling a uimit prin forţa vocii ei la ultima ediţie a Eurovisionului, din nou dându-mi impresia că, dacă e să ne luăm după calităţile vocale ale interpreţilor, România trebuie să câştige. Anul acesta se pare că marketingul a contat mult mai mult decât muzica…
Pe Ana Mladinovici o ştie foarte puţină lume de la noi, datorită faptului că ea este vocea unei trupe de heavy metal românească, numită „Magica” şi care are contracte cu case de discuri din afară. Ana merită menţionată cu atât mai mult cu cât în acest gen muzical nu este loc de jumătăţi de măsură şi chiar ai nevoie de o voce brici, iar Ana posedă aşa ceva în cantităţi impresionante, fiind asemănată adesea de criticii genului cu Floor Jansen sau Sharon den Adel.