Care sunt cele mai frecvente afecţiuni primăvara

Astenia, alergiile, virozele sau migrenele se numără printre cele mai frecvente afecțiuni primăvara. Unele boli cronice se pot agrava și ele în lunile martie – aprilie din cauza umidității și a schimbărilor de temperatură. Mulți adulți sunt afectați, dar și copiii suferă de cele mai frecvente afecțiuni primăvara din cauza fondului alergic.

Cuprins

1 Factori care favorizează bolile de primăvară
2 Cele mai frecvente afecțiuni primăvara
3 Boli care se agravează primăvara
- 3.1 Astmul bronșic
- 3.2 Tulburările de digestie

Numeroase persoane sunt sensibile la schimbările vremii primăvara. Meteosensibilitatea poate declanșa unele dintre cele mai frecvente afecțiuni primăvara și poate agrava simptomele unor boli cronice precum reumatismul sau bolile digestive. Polenul, praful, schimbarea dietei sunt si ei factori care pot declasa diferite afectiuni de primavara.

Factori care favorizează bolile de primăvară

Fluctuațiile de temperatură, cu dimineți foarte reci și după amieze calde, umiditatea, zilele noroase și presiunea atmosferică sunt factori care pot agrava bolile articulare sau bolile de circulație, dar care pot declanșa și migrene din senin.

La acestea se adaugă alergenii specifici sezonului, polenul primelor flori de primăvară, dar mai ales praful și poluarea intensă din marile orașe. Afecțiunile respiratorii, alergiile și virozele pot fi mult mai acute la începutul primăverii, mai ales în cazul copiilor sau al persoanelor cu un fond alergic cronic.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont de dietă. În sezonul rece mulți dintre noi consumă mai puține legume proaspete și fructe, chiar dacă piețele sunt pline de citrice, mere sau pere. Dieta bogată în grăsimi de peste iarnă și lipsa alimentelor bogate în vitamine își pune amprenta, iar în lunile februarie sau martie multe persoane resimt o stare continuă de oboseală și astenie.

Lumina soarelui este și ea un factor important la începutul primăverii. După o perioadă lungă cu multe ore de întuneric, lumina soarelui poate fi obositoare pentru unele persoane care devin mai anxioase și mai sensibile până când organismul se obișnuiește cu schimbările de metabolism specifice sezonului cald. Stările de nervozitate pot fi adesea agravate și de alergiile specifice primăverii, de gripele și virozele care se transmit mai ușor în perioada umedă a anului.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Cele mai frecvente afecțiuni primăvara

Zilele însorite ne oferă șansa să petrecem mai mult timp în aer liber primăvara, să fim mai activi și mai energici. Dar nu toți se bucură de primăvară și de soare la fel de mult. Primăvara este sezonul în care se manifestă astenia și alergiile, dar și virozele sau conjunctivitele.

Astenia

Afecțiune caracterizată prin stări prelungite de oboseală, dureri de cap, lipsa de putere fizică și o ușoară depresie, astenia afectează în primul rând persoanele meteosensibile și pe cele cu o dietă deficitară în vitamine și săruri minerale esențiale precum magneziu, calciu și fier.

Astenia de primăvară poate fi prevenită cu o dietă bogată în verdețuri de primăvară, citrice bogate în vitamina C, ouă și carne de pește. Preparatele din urzici și spanac cum ar fi tocănițele și plăcintele sunt delicioase și aduc un aport important de fier și calciu pentru cei care suferă de astenie.

Alergia la polen

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni primăvara

Accentuată în copilărie, alergia la polen poate trece de la sine la vârsta adultă. Dar poluarea din ultimii ani și expunerea la numeroase substanțe iritante poate accentua reacțiile alergice pentru perioade lungi de timp. Tot mai mulți adulți suferă de această problemă, chiar dacă au un sistem imunitar bun.
În termeni medicali, persoanele care au alergie la polen se numesc polinozici, iar numărul lor este în creștere, aproximativ 30% din populația Europei fiind afectată de această suferință. Perioada în care se manifestă cu preponderență alergia la polen începe din luna martie, odată cu primele flori de primăvară și primii copaci înfloriți, și se încheie de obicei abia în luna iunie.

Dintre copacii cu polen iritant de menționat sunt aninul, frasinul, plopul, fagul, cedrul, chiparosul, ulmul, arțarul, dudul, stejarul, pinul, plopul și salcia. Dintre ierburi și flori cu polen greu de suportat menționăm păiușul, secara, iarba-câmpului, ambrozia, narcisele, zambilele, lalele, crinii, florile de prun sau florile de măr.

Alergia la polen este agravată de vânturile uscate care bat în lunile aprilie și mai, dar și de praful și poluarea specifică zonelor urbane. Unele persoane pot avea reacții severe la polen. Pe lângă nasul și ochii iritați, ele se confruntă cu tuse convulsivă, respirație șuierătoare, senzația de gât inflamat și încărcat și dificultăți de respirație.

Din păcate, nu există tratamente care pot vindeca definitiv alergia la polen, dar se pot face terapii pentru desensibilizarea organismului. Primăvara sunt recomandate tratamentele cu antihistaminice și antiinflamatorii, dar și vaccinuri specifice, numai la sfatul medicului curant.

Virozele respiratorii

Dintre cele mai frecvente afecțiuni primăvara, virozele se află și ele în top. Rinovirusurile se răspândesc ușor în timpul lunilor umede, iar cei mai afectați sunt copiii care se înbolnăvesc ușor în comunitate.

Virozele respiratorii au ca simptome durerile în gât, nasul inflamat și înfundat, ochii iritați și înroșiți, dar și durerile de cap sau frisoanele. Pentru tratarea acestor simptome se folosesc diverse tratamente antiinflamatorii și antitermice, pentru scăderea febrei, dar și decongestionante pentru eliberarea căilor respiratorii.

Virozele respiratorii nu se tratează cu antibiotice, virusurile gripelor nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Pe lângă antitermice sunt recomandate citricele, merele și morcovii (cruzi), supa de pui, ouăle fierte și ceaiurile din plante cu efect antiinflamator.

Acneea

Mulți tineri și adolescenți se confruntă primăvara cu acneea. Coșurile purulente se înmulțesc, apar în obraji, în bărbie, dar și pe umeri sau pe spate. De cele mai multe ori, acneea se agravează primăvara din cauza unei diete cu multe grăsimi și dulciuri din timpul iernii. La aceasta contribuie și hainele din poliester mult mai groase pe care le purtăm în sezonul rece, dar și faptul că pielea nu mai respiră în voie. Nu în ultimul rând, acneea este favorizată de schimbările hormonale care se manifestă puternic primăvara și care sunt mult mai putenice în cazul tinerilor.

Acneea provoacă erupții purulente și dureroase, dar acestea pot fi de intensitate mai redusă, dacă persoanele afectate consumă mai multe fructe și legume proaspete, bogate în vitamine. Îndeosebi vitamina C, vitamina B3 și vitamina D ajută organismul să țină sub control acneea, iar betacarotenul din morcovi, ardei gras, portocale și mandarine menține pielea sănătoasă și scade incidența coșurilor.

Conjunctivita

O altă problemă tipică, una dintre cele mai frecvente afecțiuni primăvara care se manifestă preponderent la copii, este conjunctivita. Inflamația membranei conjunctivale, care acoperă partea interioară a pleoapelor și suprafața ochiului, se manifestă prin înroșirea pleoapelor și usturimi.

Conjunctivita poate fi cauzată de diferiți factori, inclusiv infecții virale sau bacteriene, alergii sau iritații chimice. Simptomele comune ale conjunctivitei la copii pot include: roșeață și înroșirea ochilor, lăcrimare excesivă, mâncărime sau senzație de arsură la nivelul ochilor, secreție oculară, care poate fi apoasă sau purulentă în cazul conjunctivitei bacteriene, sensibilitate la lumină (fotofobie), umflături la nivelul pleoapelor.

Cei mai afectați sunt copiii sensibili la alergeni specifici primăverii, cum ar fi polenul și mucegaiul. Spălarea regulată a mâinilor și evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare pot ajuta la prevenirea transmiterii bacteriilor și virusurilor care pot cauza conjunctivită. În cazul conjunctivitei bacteriene sau virale, medicul pediatru poate recomanda administrarea de picături sau unguente oftalmice antibiotice sau antivirale pentru a trata infecția.

Boli care se agravează primăvara

Persoanele care suferă de astm sunt mult mai afectate primăvara din cauza prafului și a polenului, iar pacienții cu afecțiuni gastrice severe pot acuza dureri digestive persistente din cauza schimbărilor de dietă.

Astmul bronșic

Una dintre cele mai frecvente afecțiuni primăvara, care devine mai dureroasă și greu de suportat, este astmul. Polenul de primăvară și praful antrenat de vânt sunt factori care agravează astmul, dar nu sunt singurii.

Astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii care afectează la nivel global aproximativ 7% din populație. Acesta debutează, de cele mai multe ori, în copilarie, începând cu vârsta de 5 ani. Boala apare mai des la copii și adolescenți, decât la persoane trecute de 18 ani.

Afecțiunea este agravată de factori de mediu precum alergenii din produse alimentare, aditivi alimentari, polen, mucegai, acarieni, praf sau păr de animale. Dar astmul poate fi provocat și de fumatul (atât activ, cât și pasiv), infecții respiratorii recurente și netratate la timp, reflux gastroesofagian, obezitate, poluare, schimbări bruște ale vremii, anumite medicamente (cum ar fi aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, beta-blocantele).

Persoanele care suferă de această boală trebuie să ia măsuri și să urmeze corect tratamentul care le ajută. Crizele de astm se manifestă prin tuse persistentă, durere în piept și senzație de sufocare. De cele mai multe ori, crizele de astm se declanșează dimineața sau după o plimbare în aer liber. Ele pot dura câteva minute sau câteva zile în șir, ceea ce devine chinuitor pentru pacient. În cazurile grave se administrează cortizon, dar astmul poate fi ținut în frâu printr-o conduită corectă și evitarea alergenilor.

Tulburările de digestie

Primăvara începem să ne schimbăm dieta și începem să consumăm verdețuri și crudități. Dar multe persoane au probleme de digestie din cauza fibrelor și a celulozei. Din punct de vedere statistic, persoanele care au probleme cu stomacul suferă mai des de reflux gastroesofagian și de gastrită în timpul primăverii sau toamna. De asemenea, ulcerul poate fi accentuat primăvara în cazul în care se consumă mai multe verdețuri crude.

Pacienții cu afecțiuni gastrice trebuie să schimbe treptat dieta și să consume verdețuri sau crudități în cantități mici, în măsura în care nu le afectează digestia. Problemele de digestie au consecințe grave în timp, de la creșterea în greutate, la ulcere dureroase, inflamații cronice și chiar dureri articulare.

O alimentație corectă și echilibrată, alegerea unor alimente care stimulează digestia precum iaurtul, chefirul, merele și perele, ghimbirul sau usturoiul, ajută cu timpul la menținerea unei digestii eficiente.

foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro