Te poţi bucura de ele numai în sezon şi ar fi mare păcat să nu o faci, mai ales că sunt şi foarte sănătoase. Iată care sunt beneficiile cireşelor şi ce e cu viermii de care toţi ne ferim. Pe lângă faptul că sunt delicioase, cireşele sunt şi bogate în vitamine, minerale şi antioxianti. Uneori şi în… proteine. Lăsând gluma la o parte, cireşele te ajută să-ţi păstrezi sănătatea, prevenind anumite boli şi pot fi de un real ajutor în cura de slăbire.
De ce sunt cireşele sănătoase
Betacaroten, vitamina C, potasiu, magneziu, acid folic… sunt numai câteva dintre vitaminele şi mineralele din cireşe. Datorită lor, cireşele previn durerile asociate cu guta şi artrita, previn bolile de inimă, diabetul şi anumite tipuri de cancer. În plus, fibrele contribuie la un tranzit intestinal normal, prevenind constipaţia şi afecţiunile asociate cu aceasta.
Un studiu american relativ recent a demonstrat că cireşele sunt utile în special în prevenirea bolilor de inimă. O dietă bogată în cireşe reduce greutatea corporală, în special grăsimea abdominală care este cea mai periculoasă, reduce colesterolul şi inflamaţia, toţi aceştia fiind factori ce contribuie la instalarea bolilor cardiace.
Cele mai bune sunt cireşele roşii, care conţin o cantitate mai mare de antioxidanţi.
Au 50-60 de calorii la 100 grame, în funcţie de soi, ceea ce le face desertul ideal pentru cele care ţin o dietă. Să nu uităm totuşi că cireşele, ca şi celelalte fructe, sunt dulci pentru că au un conţinut de zahăr, deci nu trebuie să exagerezi. Însă atâta timp cât le consumi cu moderaţie, nu numai că îţi satisfac pofta de dulce cu puţine calorii, dar chiar te ajută să slăbeşti, căci conţin o cantitate mare de apă şi multe fibre care ajută la detoxifierea organismului prin efecte diuretice şi laxative.
În plus, cireşele sunt bogate în potasiu şi sărace în sodiu, ceea ce înseamnă că ele previn şi tratează retenţia de apă, astfel încât să poţi arăta mai subţire, chiar dacă nu slăbeşti.
Vânzătorii se laudă cu „cirese de post”, „cirese fără musafiri” sau „fără carne”, dar ştim cu toţii că măcar câteva cireşe dintr-un kilogram tot trebuie să aibă câte un vierme. Asta daca nu sunt „stropite” şi tratate, ceea ce iar nu e bine. În timp ce unii aleargă după cirese „de post”, alţii le preferă pe cele „cu carne”, care sunt teoretic mai naturale şi mai sănătoase, existenţa viermelui fiind un semn că pomul nu a fost stropit cu insecticide.
Viermele din cireaşă este de fapt larva unei muşte, care îşi depune ouăle în pulpa moale a fructului. Larvele se hranesc cu aceasta până când cade din copac, apoi îşi continuă dezvoltarea în sol.
Viermii din cireşe sunt doar dezagreabili, dar nu periculoşi. Şi în niciun caz nu pot supravieţui în corpul uman, fiind distruşi de acidul gastric.
După unii, cireşul a fost descoperit de romani, în Asia, apoi a ajuns în toată lumea, cireşele devenind fructele preferate ale multor regi şi împăraţi. Cireşele sunt printre puţinele fructe care se găsesc doar pentru o perioadă scurtă de timp, în fiecare an.
De aceea, în cultura japoneză, cireaşa este un simbol al vieţii trecătoare. „Cireasa este printre fructe, ceea ce este samuraiul printre oameni”, spun japonezii. De altfel, floarea de cireş este pentru ei un important reper cultural.
Şi americanii din Washington au o sărbătoare dedicată florii de cireş, prin care îşi amintesc de un cadou primit de la primarului oraşului Tokio: 3000 de cireşi.