Actrița Irina Noapteș, dezvăluiri din culisele vieții personale: „Am ales să ‘fug’ sau să mă mint, doar ca să nu înfrunt realitatea” / Exclusiv

Irina Noapteș, actrița Teatrului Elisabeta, face dezvăluri despre marea ei iubire – actoria, despre realizări, compromisuri și dezamăgiri.

În exclusivitate pentru UNICA.ro, Irina Noapteș povestește că a fost ghidată și susținută de părinți să-și urmeze visul, iar moartea tatălui, în 2022, a fost cel mai greu moment pe care l-a traversat. Actrița mărturisește că, de mică, a fost ambițioasă și competitivă, iar de multe ori și-a ignorat instictul numai ca să nu-i supere pe alții. Discretă cu viața personală, Irina a divorțat de Andrei Hrebenciuc, la notar, în anul 2020, iar atunci când este întrebată când simte că a dezamăgit cel mai tare recunoaște că propria persoană a avut de suferit în perioade în care a ales să „fugă” sau să se mintă voit, în anumite situații, în care „nu am avut curajul să mă pun pe primul loc de frică”.

Irina Noapteș: „Este mult mai greu să faci oamenii să râdă decât să îi emoționezi”

Pe plan profesional spune că, recent, a ajuns în punctul în care simte că poate să fie selectivă cu rolurile primite și afirmă că nuditatea pe scenă sau pe ecran nu aduce un plus de valoare unui proiect. Despre ce crede că îi lipsește teatrului românesc în prezent și de ce crede că este mult mai greu de jucat comedie decât dramă, afli de la Irina Noapteș din interviul oferit, exclusiv, pentru UNICA.ro.

Ce-ți plăcea să faci când erai copil?

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Aș putea spune că mi-am început cariera de actriță cu mult înainte să îmi dau seama că asta o să îmi doresc să fac. Una dintre activitățile mele preferate era să inventez scenarii pe care să le joc singură sau împreună cu alți copii. Pe lângă asta, mergeam la tenis și înot. Deși antrenamentele pentru un sport de performanță nu intră în categoria activităților distractive ale copiilor, îmi ofereau un scop.

VEZI GALERIA FOTO(1 / 7)

Irina Noapteș în copilărie. Sursă foto: Arhivă personală — Irina Noapteș, în copilărie. Sursă foto: Arhivă personală

De mică am fost foarte ambițioasă și competitivă. Toate activitățile care presupuneau depășirea unor limite sau pe care le vedeam ca pe o provocare, pentru mine erau mai atractive decât simpla joacă. Din acest motiv, îmi plăceau lucrurile care îmbinau creativitatea cu provocarea. Îmi plăcea să desenez, să pictez, să dansez, să cânt, să schiez, să călăresc. Dar, bineînțeles, ca oricărui alt copil, îmi plăcea să mă uit la desene și să citesc povești care mi se păreau interesante și pe care încercam chiar să le continui singură.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Citește și: Rita Hayworth, o viață marcată de abuzuri și mariaje dezastruoase. Bărbatul celebru pe care actrița l-a considerat iubirea vieții ei

Citește și: Motivul pentru care Charlie Sheen a renunțat la alcool are legătură cu fiica sa. „Luna viitoare vor fi șase ani de când sunt treaz”

Citește și: Secretul lui Lili Sandu pentru un ten fără riduri la 44 de ani. „Folosesc de două, trei ori pe săptămână” / Exclusiv

Citește și: Ce origini are Alexia Eram și de ce refuză să preia afacerile familiei: „Tata s-a născut în Michigan, Detroit”

„Eram destul de rezervată în ceea ce privește prieteniile”

Cum erai în perioada liceului? Mai timidă sau miss popularitate?

Am fost miss popularitate, dar trebuie să recunosc că nu știu dacă pot să îmi asum titulatura asta în totalitate. Deși mă cunoșteam cu toată lumea, eram destul de rezervată în ceea ce privește prieteniile. Îmi plăcea să petrec timpul cu prietenii apropiați. Oricum, eram și un pic „nerdy”. Dar prieteniile adevărate pe care le-am legat în perioada liceului s-au menținut până astăzi. Drept dovadă, prietena mea cea mai bună este aceeași de la 16 ani și, între timp, a devenit chiar familie.

Irina Noapteș, despre momentele în care simte că a dezamăgit: „Am ales să mă mint, doar ca să nu înfrunt realitatea”

Când crezi că ai dezamăgit cel mai tare?

Probabil atunci când nu m-am comportat și nu am acționat conform așteptărilor sau a unor reguli nescrise. Și când am fost prea dură cu alții și am încercat să îmi impun părerea, corectă sau nu, fără să înțeleg că ceilalți nu aveau nevoie să fie salvați. Aveau nevoie să își trăiască experiențele în ritmul lor.

Și pe mine, când m-am mințit voit în anumite situații și nu am avut curajul să mă pun pe primul loc de frică. Când am ales să „fug” sau să mă mint, doar ca să nu înfrunt realitatea. Când m-am pus în poziția de spectator și mi-am ignorat instinctul, sentimentele și dorințele doar ca să nu îi supăr pe alții.

Irina Noapteș vorbește despre compromisuri

Ai făcut compromisuri în viață? Care a fost cel mai greu?

Da, am făcut. Nu cred că există om care nu face compromisuri. Din punctul meu de vedere, compromisul poate fi de două feluri. Cel care are conotație negativă și care presupune abaterea de la propriile valori sau cel care presupune ajustarea propriei viziuni asupra unor situații. Asta pentru o mai bună comunicare și funcționare a relațiilor de orice tip. Când scopul compromisului este un final fericit, atunci el capătă o conotație pozitivă. Nu m-aș abate niciodată de la propriile valori, dar am maturitatea necesară să fac compromisuri, pe care eu le consider benefice, pentru persoanele dragi și pentru lucrurile în care cred.

Prefer să nu dau exemple concrete cu privire la cel mai greu compromis pe care l-am făcut. Cu siguranță cel mai dificil a fost când nevoile celor pe care îi iubesc au primat în fața nevoilor mele.

„Una dintre cele mai importante lecții pe care tata mi-a dat-o, până în ultima clipă, a fost să nu mă dau bătută niciodată”

În 2022 ți-ai pierdut tatăl. Îți mai aduci aminte cea mai frumoasă amintire, cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat de la el?

Am foarte multe amintiri frumoase cu tatăl meu. Ținând cont de timing și de apropierea perioadei de sărbători, sunt două momente puternice pe care le prețuiesc mult. Primul este momentul când, după multe luni de luptă în spital, i-am auzit din nou vocea. Nu credeam că o să îl mai aud vreodată vorbind.

Iar al doilea este atunci când a putut să mă țină în brațe. A fost o perioadă lungă și foarte dureroasă, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut ocazia să ne spunem tot ce aveam de spus înainte ca el să plece. Și poate una dintre cele mai importante lecții pe care tata mi-a dat-o, până în ultima clipă, a fost să nu mă dau bătută niciodată. Să lupt până la capătul puterilor pentru ceea ce îmi doresc. Și când cred că nu mai am de unde, să știu că totuși pot să lupt în continuare și că nimic nu e imposibil dacă îți dorești cu adevărat.

Părinții Irinei Noapteș. Sursă foto: Arhivă personală

Irina Noapteș, amintiri despre tatăl ei: „Cel mai mult îmi plăcea când stăteam de vorbă, doar noi doi”

Ce vă plăcea să faceți împreună?

Își făcea mereu timp pentru mine, chiar și atunci când era foarte ocupat. Era foarte implicat în viața mea și îi făcea mare plăcere să vină și să urmărească antrenamentele mele. Era foarte mândru să mă vadă la toate activitățile extra școlare. Ținând cont de faptul că tata a fost sportiv și că de multe ori ne antrenam împreună, pot spune că de la el am preluat această plăcere de a face sport. Alteori ne jucam jocuri de cărți și remi.

Dar poate cel mai mult îmi plăcea când stăteam de vorbă, doar noi doi. Când îmi povestea despre copilăria lui și despre experiențele lui și când mă învăța despre viață. Mai târziu, ne plăcea să facem asta la un pahar de vin.

„A știut să jongleze între rolul de mamă și de prietenă”

Ce înseamnă mama ta pentru tine? A fost mereu și o prietenă, i-ai spus secretele tale?

Da. Mama a fost un sprijin necondiționat în tot ce am făcut și în toate alegerile pe care le-am luat pe parcursul anilor. Întotdeauna a știut să jongleze între rolul de mamă și de prietenă. Îi sunt recunoscătoare pentru faptul că a știut când aveam nevoie să fie mamă și când aveam nevoie să fiu independentă. În cea mai tumultoasă perioadă a oricărui adolescent, a contat foarte mult faptul că aveam și o relație de prietenie cu ea. Că puteam să vorbesc liber și să îi fac confesiuni fără teamă.

De ce actorie?

Încă de mică am simțit această chemare față de actorie. Deși nu am urmat-o de la bun început, am înțeles până la urmă cât de important este în alegerea profesiei să urmezi calea sufletului și nu a rațiunii. Îmi doresc ca existența mea în această lume să nu fie inutilă. Pentru mine, profesia de actor este cea mai directă cale de a ajunge la oameni și de a aduce un aport in viețile lor. Fie că este vorba despre o seară în care s-au distrat și au uitat de grijile cotidiene, fie că e vorba de ceva mai semnificativ.

„Nuditatea în sine nu aduce un plus de valoare”

Cât de departe ai mers sau ai merge pentru un rol?

Până în prezent nu am avut nici un rol care să necesite modificări sau transformări fizice. În schimb, am câteva roluri în care pare că sunt mai sumar îmbrăcată, dar în realitate am vreo patru straturi pe mine. Pregătirea pentru profesia asta te învață să scapi de inhibiții, dar cred că puterea sugestiei este mai valoroasă decât factorul șoc.

Pentru mine, nuditatea în sine nu aduce un plus de valoare, iar la teatru este destul de ușor să o sugerezi, fără să o expui pe tavă. Dacă vorbim despre film, lucrurile sunt ușor diferite. Dar și aici cred că nuditatea trebuie să fie real semnificativă.

Irina Noapteș: „La început de drum nu prea ai libertatea de a fi selectiv”

Esti selectivă atunci când îți alegi rolurile?

Când ești la început de drum nu prea ai libertatea de a fi selectiv în alegerea partiturilor. Din fericire, am avut parte de proiecte din care mi-a făcut plăcere să fac parte și din care am avut multe de învățat, atât pe teatru, cât și pe film. De altfel, la teatru le joc în continuare pe multe dintre ele. Dar abia recent pot spune că am ajuns într-o poziție în care să îmi permit să aleg ce vreau și ce nu vreau să joc.

„Cred că este mult mai greu să faci oamenii să râdă decât să îi emoționezi”

Ce simți că e mai greu de jucat, comedia sau drama?

Cu siguranță comedia. Cred că este mult mai greu să faci oamenii să râdă decât să îi emoționezi. Și din punct de vedere tehnic, comedia este mai dificilă datorită rigurozității și al mijloacelor. Bineînțeles că atunci când joci dramă este nevoie de o disponibilitate emoțională și de profunzime, dar oamenii de multe ori empatizează cu personajele prin filtrul propriilor experiențe și drame.

Ce crezi că îi lipsește teatrului românesc la ora actuală?

Organizare, rigurozitate, viziune, profesionalism și entuziasm. Bineînțeles că nu este o generalizare, ci doar o viziune personală venită în urma propriilor experiențe atât de actriță, cât și de spectator. Cred că dacă acești factori ar exista în fiecare instituție și în oamenii care fac parte din ele, teatrul românesc ar putea avea o vizibilitate internațională mai mare. Un mai bun impact cultural la nivel național.

Irina Noapteș dezvăluie cea mai importantă calitate, dar și cel mai mare defect personal

Care este cea mai importanta calitate a ta și cel mai mare defect?

Cea mai importantă calitate a mea este ambiția. Tot ce am obținut până în momentul prezent se datorează, exclusiv, determinării pe care am avut-o și a muncii pe care am depus-o. Paradoxal, cel mai mare defect cred că este perfecționismul exagerat, care lucrează câteodată în defavoarea mea și mă face să devin prea critică cu mine.

Când te-ai îndrăgostit prima oară?

Târziu. Nu consider că scurtele crush-uri din perioada adolescenței pot fi catalogate drept îndrăgostit, deci cred că a venit la timpul potrivit.

Ce nu știe lumea despre tine?

Îmi place foarte mult să citesc, să mă uit la filme. Trag și cu pușca, dar lucrurile cu adevărat importante pentru mine prefer să rămână private.

Secretele siluetei Irinei Noapteș

Esti o femeie foarte frumoasă. Cum te menții?

Mulțumesc pentru compliment. Cred că prin natura profesiei, e important să am grijă de mine. Fac pilates, dar în rest nu fac mare lucru. Doar gene bune.

Irina Noapteș alături de mama ei. Sursă foto: Arhivă personală — Irina Noapteș, alături de mama ei. Sursă foto: Arhivă personală

În ce spectacole te putem vedea?

În acest moment, lucrez la TNB la „Opera de 3 parale”, în regia lui Gelu Colceag, care va avea premiera în ianuarie. Până atunci mă puteți vedea în cele mai recente spectacole la Teatrul Elisabeta: „Bucluc la operă” și „Bucătarii”, ambele în regia lui Lucian Ghimiși.

În rest, la Teatrul Elisabeta joc și în „Tanța și Costel”, „Boeing Boeing”, „Puricele în ureche”, „Dezbracă-te, vreau să-ți vorbesc” și „Încă nu, dar o să fie”. Iar în primăvara voi avea o nouă premieră. Stay tuned.

Foto: Irina Noapteș