Când este solstițiul de iarnă 2023. Tradiții și obiceiuri la români

Solstițiul de iarnă 2023 reprezintă ziua în care începe cu adevărat iarna, cu zile scurte și foarte reci. Totodată, solstițiul de iarnă 2023 marchează începutul unui nou ciclu de anotimpuri, deoarece lumina zilei începe să crească treptat până la echinocțiul de primăvară din 2024.

Cuprins

1 Ce semnifică termenul de solstițiu
2 Solstițiul de iarnă 2023: când răsare și când apune Soarele
3 Fenomene astronomice în preajma solstițiului de iarnă
4 Datele solstițiului de iarnă 2024 – 2030
5 Solstițiul de iarnă și semnificația lui în lumea antică
6 Solstițiul de iarnă în credințe românești

Ziua în care va fi solstițiul de iarnă 2023 va fi cea mai scurtă a anului. Ea este precedată de noaptea cea mai lungă a anului. Conform calendarului stabilit de astronomi, în funcția de mișcarea Pământului, solstițiul de iarnă este calculat aproape în fiecare an pe data de 21 decembrie. El pică în general între zilele de 21 și 23 decembrie. Dar solstițiul de iarnă 2023 va fi puțin diferit, deoarece va fi pe data de 22 decembrie 2023, într-o zi de vineri.

Ce semnifică termenul de solstițiu

Cuvântul solstițiu provine din limba latină, din termenul solstitium care este format din compunerea termenilor sol/solis (soare) și sisto/sistere (verbul a sta pe loc, a se opri). Așadar, ziua de solstițiu marchează momentul din an în care Soarele pare că stă pe loc, înainte de a-și schimba traiectoria. Și iată de ce!

Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul făcut de Soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine câteva zile staționar, din cauza inversării sensului său de variație. Atât la solstițiul de iarnă, cât și la solstițiul de vară Soarele pare că stă pe loc câteva zile… între 21 și 23 decembrie și, respectiv, între 21 și 23 iunie.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Din punctul de vedere al astronomilor moderni, solstițiul marchează perioada din an în care declinația Soarelui pare constantă, iar mișcarea sa aparentă spre nord sau spre sud pe sfera cerească pare să se oprească înainte de a-și schimba direcția.

Cine este atent la poziția soarelui pe cer, la cele două solstiții din an, va observa că, la solstițiul de iarnă, Soarele urcă pe cer la un unghi de numai 21 de grade față de orizont, ținând cont de latitudinea țării noastre. Iar la solstițiul de vară, Soarele urcă pe cer la un unghi de aproape 70 de grade față de orizont.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Solstițiul de iarnă 2023: când răsare și când apune Soarele

Solstițiul de iarnă 2023 va avea loc așadar pe data de 22 decembrie, foarte de dimineață, la ora 5:27 (ora României). Vineri, 22 decembrie, va fi ziua cea mai scurtă din an și vom avea cele mai puține ore de lumină. În schimb, noaptea dintre 21 spre 22 decembrie va fi cea mai lungă noapte a anului.

După solstițiul de iarnă, lumina zilei începe să crească aproximativ cu 2 – 3 minute în fiecare zi, va ajunge egală cu noaptea la echinocțiul de primăvară din 2024 și va continua să crească până la solstițiul de vară din 2024, care va avea loc pe data de 21 iunie.

La solstițiul de iarnă 2023, Soarele va răsări aproximativ la ora 7:49 și va apune la ora 16:41. În această zi, Soarele se va afla la cea mai mică înălțime față de linia orizontului, iar zilele de 21 și 22 decembrie vor fi zilele cu cea mai scurtă durată a luminii.

La data solstițiului de iarnă, Soarele „urcă” pe cer la un unghi de numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.

Fenomene astronomice în preajma solstițiului de iarnă

În preajma zilei de 22 decembrie, datorită faptului că întunericul se lasă atât de repede, pot fi văzute cu ochiul liber câteva planete importante.

Seara, în jurul orei 17:30, se pot vedea Venus și Jupiter, ambele foarte strălucitoare, dacă cerul este senin și atmosfera limpede și curată. Tot în direcția lor, dar cu o lumină mai stinsă se poate vedea și Saturn. Venus este cea mai ușor de reperat pentru că este mai aproape de Pământ.

Dimineața, înainte de ora 7, se poate vedea planeta Marte pe direcția sud-est.

Anul acesta, cu numai câteva zile înainte de solstițiul de iarnă 2023, va avea loc maximul curentului de meteori Geminidele. Conform astronomilor români, maximul acestui curent se va petrece în nopțile de 13 – 14 decembrie și pot fi observate până la 100 de stele căzătoare pe oră, dacă sunt condiții optime și anume un cer foarte curat și senin pe timpul nopții.

Datele solstițiului de iarnă 2024 – 2030

Solstițiul de iarnă 2024 – 21 decembrie,, ora 11:21

Solstițiul de iarnă 2025 – 21 decembrie, ora 17:03

Solstițiul de iarnă 2026 – 21 decembrie, ora 23:50

Solstițiul de iarnă 2027 – 21 decembrie, ora 04:42

Solstițiul de iarnă 2028 – 21 decembrie, 10:20

Solstițiul de iarnă 2029 – 21 decembrie, ora 09:52

Solstițiul de iarnă 2030 – 21 decembrie, ora 21:29

Solstițiul de iarnă și semnificația lui în lumea antică

Când este solstițiul de iarnă 2023. Tradiții și obiceiuri la români

Solstițiile și echinocțiile au fost calculate cu mare precizie încă din Antichitate, iar popoarele străvechi considerau solstițiul de iarnă începutul unui nou an. Pentru populațiile din vechime, din India, din Asia sau din Europa, soltițiul de iarnă marca moartea Zeului Soarelui și reînvierea sa pentru a începe un nou ciclu agrar.

Azi, solstițiul de iarnă 2023 nu mai are semnificațiile magice de altădată și reprezintă pentru mulți dintre noi o zi obișnuită. Dar pe vremuri, când mersul Soarelui și al planetelor dicta ritmul vieții, oamenii considerau solstițiul de iarnă o perioadă magică.

Primele mențiuni ale solstițiului de iarnă se păstrează din Mesopotamia și au o vechime de peste 2500 de ani. La vremea respectivă, se țineau festivități închinate zeului Marduk, un zeu al Soarelui, pe care oamenii îl celebrau timp de 12 zile cu ritualuri, sacrificii, petreceri și mese întinse.

Solstițiul era văzut drept o luptă între lumină și întuneric, între bine și rău, iar oamenii se rugau la zeități să readucă lumina și să înceapă un nou ciclu agrar. În tradițiile Imperiului Roman, ziua solstițiului era considerată începutul unui an nou și era închinată lui Sol Invictus, adică Soarelui Invincibil. Sol Invictus a devenit cel mai important zeu din panteonul roman în ultimele secole înainte de era noastră. Acest zeu era celebrat pe data de 25 decembrie cu festivități în spațiul public, cu petreceri și focuri puternice care chemau lumina călduroasă a Soarelui. Sărbătoarea acestui zeu a fost înlocuită cu Nașterea Domnului și Crăciunul, după câteva sute de ani, după instaurarea religiei creștine la Roma.

Data de 25 decembrie, dedicată lui Sol Invictus, era considerată de romani data la care se încheia anul vechi și începea un nou an, un fel de Revelion din vremurile antice. Această tradiție a fost schimbată pe vremea Împăratului roman Iulius Cezar care a stabilit începutul noului an la data de 1 ianuarie (anul 46 înainte de Hristos), dată la care era sărbătorit zeul Ianus, zeul tuturor începuturilor.

Solstițiul de iarnă în credințe românești

Și pe meleagurile noastre, solstițiul de iarnă era întâmpinat cu sacrificii ritualice și petreceri. Străbunii noștri aveau drept obicei să taie porcii sau alte animale din gospodărie în pragul iernii, de Ignat, care se ținea pe data de 20 decembrie. Animalele erau sacrificate din considerente economice, deoarece oamenii nu mai aveau hrană proaspătă pentru ele peste iarnă.

Dar ritualul sacrificiilor era legat de superstiții și obiceiuri străvechi. Porcul era considerat un simbol al zeilor întunericului, iar acesta trebuia sacrificat când se apropia solstițiul de iarnă, astfel încât lumina Soarelui să câștige teren în fața nopții.

Și în zilele noastre, mulți români respectă tradiția de a sacrifica porcul pe data de 20 decembrie, de Ignat. Astfel zeii sunt îmbunați, iar Soarele și lumina își recapătă puterile. Gospodinele pregătesc pomana porcului pentru cei ai casei și gustă din carnea friptă a animalului crescut pentru sacrificiu. Tototdată se dau de pomană pachete cu alimente persoanelor nevoiașe.

Tot în ziua solstițiului, dar și în noaptea care o precede se spune că trebuie să fim cât mai îngăduitori și generoși, să nu ne certăm cu nimeni, pentru că altfel întunericul ne stăpânește sufletul și vom avea parte numai de rele.

Imediat după solstițiul de iarnă 2023, urătorii trebuie să umble pe la casele oamenilor cu Capra și cu Țurca sau să danseze alături de călușari, dansuri ritualice care au rădăcini legate de cultul Soarelui. Aceste tradiții de iarnă sunt menite să ne aducă mai mult noroc și belșug în anul care vine, să alunge relele din anul care se încheie și să ne apere de duhurile întunericului.

Se mai spune că, în seara în care este solstițiul de iarnă, trebuie să aprinzi focul în sobă sau să ai casa luminată și să petreci în compania unor persoane apropiate. Dacă la orașe nu mai avem sobe să ardem lemnele, putem aprinde câteva candele și lumânări, simboluri ale focului și ale luminii.

Superstițioșii mai spun că nu este bine să umbli pe străzile întunecate de unul singur în noaptea care precede solstițiul de iarnă 2023, pentru că te poți întâlni cu duhuri rele și cu demonii nopții. Dacă ninge în perioada solstițiului de iarnă, se spune că va fi un an bogat în roade, iar dacă bate vântul și este frig uscat, va veni o vară secetoasă.

foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro