„Comedie romantica vs. actiune” este un razboi dificil pentru tine si iubitul tau cand va aflati la coada de bilete. Da-i voie sa castige urmatoare batalie si invita-l la…
… „Eagle Eye (Ochi de vultur)” pentru ca merita vazut de amandoi!
Intriga de nota 10
Da! Femeile evita filmele de actiune pentru ca sunt violente si lipsite de continut (marea majoritate). Un tip cu muschi (asta ar fi singurul plus) se fereste in mod miraculos de gloante si reuseste sa extermine tot ce-i sta in cale. Plauzibil? Nu prea.
De aceea rontai destul de plictisita floricele la inceputul filmului „Eagle Eye”. Dar nu te lasa descurajata de primele cinci minute care prezinta o misiune de exterminare a unor teroristi. Vei intelege scena aceasta mai tarziu. Filmul incepe sa devina interesant o data cu aparitia pe ecran a lui Shia LaBeouf.
El il joaca pe Jerry Shaw, un tanar simplu, cu o slujba banala si o existenta lipsita de greutati. Viata lui se schimba cand afla de moartea fratelui sau geaman. Incercand sa scoata niste bani dintr-un bancomat, constata socat ca are fonduri de 700.000 de dolari. Ajuns acasa, pe Jerry il asteapta o surpriza si mai mare, pe care nu ti-o divulg, dar care o sa te faca sa uiti de floricele.
De cealalta parte, se afla Rachel Holloman (interpretata de actrita Michelle Monaghan), o mama singura, care isi urca baietelul intr-un tren, cu destinatia Washington. Cei doi protagonisti nu se cunosc, duc existente diferite, dar vor fi uniti de o voce feminina, care ii determina sa faca anumite lucruri sub amenintare.
Aceasta voce comunica cu ei prin telefoane mobile (nu neaparat ale lor) si panouri electronice de afisare (precum cele din autobuze). Vocea este capabila sa controleze orice sursa electronica, de la semafoare, pana la Pentagon, si ii manipuleaza pe cei doi sa ii urmeze intru totul instructiunile. De-a lungul filmului doua intrebari m-au obsedat: cine este femeia misterioasa si de ce au fost alesi Rachel si Jerry ca pioni? Iar regizorul D.J. Caruso leaga foarte logic piesele puzzle-ului la final.
Cliseele de care iti spuneam din filmele de actiune, lipsesc cu desavarsire in „Eagle Eye”. Da, exista o cursa de masini, o fuga nebuna prin aeroport, dar nimeni nu ocoleste gloantele precum mingile de ping-pong. Actiunea este plauzibila intr-o lume dependenta (si de ce nu, si controlata) de tehnologie. Rachel si Jerry au reactii firesti la haosul din jurul lor, si nu fac pe eroii. Iar sfarsitul filmului, desi comercial, cu suspansul de rigoare si actiunea contra cronometru, te va surprinde.
Faza care m-a impresionat cel mai mult a fost incalcarea regulii cum ca cei doi protagonisti trebuie sa se sarute inaintea punctului culminant. De fapt filmul se termina foarte suav, asemeni unei comedii romantice bune.
Prestatia actorilor a fost credibila si lipsita de exagerarile tipice unui film de actiune (precum replicile pretioase in momente nepotrivite, sau privirile grave, pe sub sprancene). Cel mai mult m-a convins reactia celor doi, cand se intalnesc pentru prima oara, foarte naturala si in context!
Un alt lucru de admirat a fost ca nimeni nu avea cenusa pe fata sau hainele rupte. In plus, politistii isi fac treaba bine in film. La cursele de masini nu am inteles niciodata de ce scapa cei urmariti, iar politistii nu au intariri, doar renunta si nu mai fac nimic.
In Eagle Eye, desi Jerry si Rachel scapa (pentru ca filmul trebuie sa aiba minim 1 ora si jumatate totusi), ei reusesc aceasta intr-un mod ingenios, cu toate ca apar alte trupe de politisti in ajutorul celor scosi din cursa.
Intriga, actiunea plina de suspans dar lipsita de clisee, cat si prestatia actorilor, face din „Eagle Eye” filmul pe care merita sa il faci cadou iubitului tau si, culmea, o sa-ti placa si tie!