Dior, ultimul dictator al elegantei

.

Christian Dior, mandria modei franceze, a dictat regulile absolute ale elegantei intre ani 40 si 50. A avut Hollywoodul la picioare si a facut din Paris capitala internationala a modei.
Chiar si dupa regretata sa disparitie, imperiul Dior, preluat de Galliano, inca mai face regulile pe catwalk.

Preferatul divelor de la Hollywood

Femeia Dior este o diva prin excelenta, o creatura superba si ultra-rafinata. Este suficient sa ne gandim la seducatoarea Rita Hayworth, misterioasa Ava Gardner si inaccesibila Marlene Dietrich. Prima si cea mai fidela clienta a lui domnului Dior a fost „divina” Hayworth. A fost dragoste la prima vedere. Dupa ce i-a admirat colectia de debut, ce-a mai dorita blonda din cetatea filmului si-a comandat o rochie pentru premiera peliculei „Gilda”, cea mai importanta din cariera ei. Chiar si acum, pentru reginele de la Hollywood, casa Dior este reteta seductiei si elegantei absolute.  

„New look” sau noua fata a elegantei

„Omuletul maruntel, cu obrajii roz, cu un aer de copil si exasperant de timid”, asa cum l-au descris contemporanii, Christian Dior avea sa schimbe, in 1947, pentru totdeauna lumea modei. Cel de-al doilea razboi mondial a lasat „victime” si in garderobele femeilor, condamnate la un stil auster si resemnat. Dupa hainele oribile ce aminteau de uniformele militare, Dior a considerat ca este timpul pentru un nou look. Asa s-a nascut emblematica silueta ultra-feminina, cu umeri rotunzi, talie de viespe, si solduri generoase, citata in toate manualele de moda. „Ligne Corelle”, prima colectie Christian Dior, i-a sedus pe americani si i-a exasperat pe conationali. Francezii i-au atacat modelele, in timpul unei prezentari. Motivul: voluptoasele rochii Dior faceau risipa de material. Peste ocean insa, Dior a fost revelatia anului. Editorul de la „Harper s Bazaar”, Carmel Snow, a botezat „New Look” colectia Dior si asa i-a ramas numele in istorie.

Propulsat de „Regele bumbacului”

S-a nascut in 1905, in Normandia. Initial visa sa devina arhitect, dar parintii il vedeau diplomat. Ca sa nu-i supere, Christian s-a inscris, in 1920, la Stiinte Politice. A renuntat pentru a-si deschide o galerie de arta. Aruncat in strada de marele crah bursier din 1926, tanarul Dior si-a castigat un timp existenta vanzand schite de moda. Norocul i-a suras cand cel mai mare croitor parizian, Robert Piguet, l-a luat sub aripa, iar Marcel Boussac, un magnat al epocii poreclit „Regele bumbacului”, i-a sponsorizat prima colectie.

Doar o lacramioara sa-ti mai pun

Dior era descris de colegii de breasla drept misterios si superstitios. Nu incepea nicio defilare fara sa consulte cartile de tarot, fiecare show trebuia sa aiba o haina numita „Granville”, dupa orasul lui natal, si cel putin un model trebuia sa poarte, imprimate, croite, desenate sau in stare naturala, lacramioare, florile lui favorite. Respectand scenariul, croitorii coseau floarea, in captuselile rochiilor, clientelor favorite ale Casei, din motive cunoscute numai de domnul Dior.

Succesorii lui

Sfarsitul inopinat si prematur, al marelui creator ramane invaluit de mister. La numai 52 de ani, in 1957, Dior se stingea din viata ba in urma unui atac de cord, ba rapus de un joc fatal de carti, ba extenuat dupa o partida de sex cu doi barbati. Mostenirea a incaput pe maini bune. Devotatul sau asistent la acea vreme, Yves Saint Laurent, a preluat afacerea. Au urmat Marc Bohan si Gianfranco Ferre. In final, regatul Dior i-a revenit copilului teribil al modei, talentatul si nonconformistul John Galliano.

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton