Soiuri de piper. Ce diferență este între ele și la ce preparate se folosesc

.

Piperul negru este cel mai des folosit, dar mulți bucătari cu experiență preferă piperul verde sau piperul alb. Află ce diferență este între diverse soiuri de piper, cum le deosebești și la ce preparate să le folosești.

Piperul este la fel de folosit și apreciat precum sarea, indiferent ce soiuri de piper preferi. Ba chiar avem noi, românii, o vorbă care spune că cineva ”fără sare și piper” este o persoană insipidă, care nu știe deloc să se facă plăcută. Iar mâncarea fără sare și piper parcă nu are gust!

Dacă îți place și ție să folosești adesea diverse soiuri de piper când gătești, află ce diferențe există între ele, de ce există piper alb sau piper roșu, ce gust au și cum pot fi folosite la diverse preparate.

Piperul, un condiment valoros

În Antichitate, când sarea reprezenta un bun de valoare, piperul era considerat un condiment mult mai prețios și era folosit în diverse schimburi comerciale din Europa Orientală, până în Asia. A rămas până în zilele noastre cel mai comercializat condiment din lume și folosit pe scară largă în toate bucătăriile lumii.

Piperul provine din India, de pe Coasta Malabar. De aici s-a răspândit în câteva secole în întreaga lume, iar cei mai mari producători de piper sunt acum, alături de India, Indonezia, Brazilia și Malaezia.

În perioada de înflorire a comerțului cu condimente orientale, în secolele al XVI – XVII-lea, piperul era atât de valoros, încât era cel mai falsificat condiment. Mulți comercianți adăugau boabe de amarant sau alte semințe mici și negre care semănau cu piperul pentru a spori cantitatea la vânzare. Se ajunsese la situații atât de absurde, încât unii comercianți din Marea Britanie adăugau grăunțe de cărbune măcinat pentru a atârna piperul mai greu la cântar.  

Piper nigrum – planta de piper

Soiuri de piper. Ce diferență este între ele și la ce preparate se folosesc

boabele de piper, de la cele crude, la cele mature și bine coapte

Piperul negru sau piper nigrum este numele plantei care produce boabele de piper. Aceasta este o plantă cățărătoare, care face mici ciorchini de flori din care se dezvoltă apoi boabe cu dimensiuni de 3 – 5 mm în diametru.

Boabele de piper sunt ușor lemnoase, dure și conțin câte o sămânță rotundă de culoare albă. Când sunt bine coapte, ele capătă o culoare brun-negricioasă. Toate boabele sau soiurile de piper cunoscute provin de fapt de la aceeași plantă – piper nigrum. Culoarea boabelor de piper diferă în funcție de momentul recoltării și de modul de procesare, așa cum vom explica mai jos.  

Beneficiile piperului pentru sănătate

Soiuri de piper. Ce diferență este între ele și la ce preparate se folosesc

boabe de piper in diverse stadii de maturizare

Piperul este un condiment folosit din vechime pentru diverse afecțiuni și dureri, iar medicina modernă îi recunoaște pe deplin meritele. S-a demonstrat deja că piperul are efect antibacterian, antiviral, antiinflamator, tonic și revitalizant.

Datorită piperinei, boabele de piper au un puternic efect antioxidant care ajută sistemul imunitar, sistemul nervos și toate țesuturile și organele interne pe care le protejează de acțiunea radicalilor liberi. În cuvinte mai simple, piperul întărește imunitatea, combate procesele inflamatorii și procesele de degradare și îmbătrânire a celulelor și țesuturilor.

Așadar, piperul este foarte bun pentru tot felul de afecțiuni digestive, pentru sistemul nervos, pentru articulații și mușchi, pentru ritmul cardiac și pentru activitatea creierului. Extractul de piperină este folosit acum în tratamente împotriva bolilor articulare, împotriva reumatismului, dar și împotriva bolilor degenerative cum este Alzheimer sau Parkinson.

Alte studii de laborator au scos în evidență faptul că piperina poate crește absorbția de minerale precum calciul, fierul și seleniul. Ea ajută metabolismul, echilibrează zahărul din sânge, contribuie la arderea grăsimilor și poate preveni apariția cancerului. În anumite studii de laborator, piperina a împiedicat răspândirea celulelor maligne de la nivelul stomacului și a sânilor. Și tot piperina este benefică pentru circulație și pentru inimă și previne apariția unor boli cardiace grave.  

Valori nutritive

O lingură de piper negru, adică aproximativ 7 grame, are în compoziție: 

  • 17 calorii;
  • 0,2 g grasimi;
  • 1,38 mg sodiu;
  • 4,4 g carbohidrati;
  • 1,8 g fibre;
  • 0,7 g proteine;
  • 11,8 mg magneziu;
  • 11,3 mg vitamina K;
  • 30,6 mg calciu;
  • 0,7 mg fier;
  • 91,7 mg potasiu;
  • vitamina C;
  • vitamina E;
  • vitamina A;
  • complexul de vitamine B. 

Soiuri de piper. Diferența dintre ele

Soiuri de piper. Ce diferență este între ele și la ce preparate se folosesc

piper alb/piper negru: indiferent de culoare, sunt boabele aceleiași plante

Piperul nu lipsește din bucătăria niciunei gospodine. Ne place să cumpărăm piper alb, piper verde sau piper roșu pentru că avem impresia că sunt mai aromate decât piperul negru. Dar care este cu adevărat diferența dintre aceste soiuri de piper? Modul de recoltare și procesare.

În realitate, boabele de piper, indiferent de culoarea lor, provin de la aceeași plantă – piper nigrum.

Piperul verde

Piperul verde este piperul crud, insuficient copt, recoltat cât timp este încă verde. Acesta este procesat astfel încât se păstrează culoarea verde, dar pentru acest procedeu se folosește dioxidul de sulf sau congelarea rapidă. Piperul verde este ulterior deshidratat sau conservat în saramură sau oțet.  

Piperul negru

Piperul negru este tot piper crud, insuficient copt, dar care capătă o culoare maronie sau neagră în urma procesului de deshidratare. El este spălat în apă fierbinte și apoi uscat, proces care face ca boabele sau mai bine zis coaja lor să devină negricioasă.

După ce este uscat, piperul negru este comercializat ca atare sau folosit pentru a se extrage uleiul de piper, folosit în diverse medicamente și produse cosmetice.  

Piperul alb

Boabele albe de piper sunt în realitate semințele albe ale boabelor de piper bine coapte. Când piperul este lăsat să se coacă pe lujerii plantei, coaja boabelor se usucă și poate fi înlăturată ușor, obținând doar semințele albe din interior. Acesta este piperul alb.

Procesul prin care coaja negricioasă este îndepărtată presupune înmuierea boabelor în apă timp de mai multe zile, până când coaja se desprinde singură. Apoi semințele albe sunt uscate, deshidratate și vândute ca atare sau măcinate.

Piperul roșu

Boabele de piper roșu sunt de fapt boabe de piper aproape coapte, care se păstrează în diverse soluții acide pe bază de oțet sau vin pentru a-și menține coaja lucioasă și culoarea roșie. Industrial se folosesc și alți agenți chimici pentru păstrarea culorii. După ce este uscat, piperul roșu este vândut ca atare și este folosit pentru culoarea lui deosebită. Se folosește mult mai rar măcinat.

Culoarea boabelor roșie pare mult mai apetisantă și este un tip de piper destul de solicitat la export.

Piperul roz

Aceste boabe rozalii nu sunt de fapt boabe de piper, ele nu provin de la planta piper nigrum, ci de la o altă plantă nativă din Peru. Este vorba de Schinnus molle, denumit piperul roz peruvian. O altă varietate a plantei crește și în Brazilia.

Aceste plante sunt înrudite cu planta de caju, ca atare ele conțin anumite ingrediente care pot determina alergii puternice, inclusiv anafilaxie, o reacție atât de bruscă și severă încât poate cauza moartea. Așadar, atenție la consumul de piper roz, dacă ai un fond alergic sau alergie la caju și diverse nuci exotice.

Ce gust au și cum se folosesc cele 4 soiuri de piper

Soiuri de piper. Ce diferență este între ele și la ce preparate se folosesc

Piperul negru, cel mai picant

Boabele negre și uscate de piper sunt cele mai cunoscute și cele mai cumpărate la nivel mondial. Piperul negru are un gust puternic și iute și poate fi folosit pentru orice preparat pe care dorim să îl condimentăm și să obținem un gust picant.

Piperul negru poate fi folosit și pentru salate, și pentru legume la cuptor, dar mai ales pentru preparatele pe bază de carne de porc sau carne de vită. Se spune că este excelent pentru arderea grăsimilor și ajută la slăbit.

Piperul alb, mai delicat

Așa cum am explicat, boabele albe sunt de fapt semințele din interiorul boabelor de piper. Acestea au un gust mai puțin picant decât boabele negre. Piperul alb este folosit mai mult măcinat foarte fin pentru sosuri delicate și pentru preparatele din pește, pentru maioneze și mâncăruri pe bază de iaurt sau smântână.

Mulți bucătari preferă piperul alb pentru a evita culoarea neagră a piperului obișnuit în delicatese. Este preferat în bucătăria franceză pentru supe, dressinguri și salate.

Piperul verde, mai fructat

Cules în timp ce boabele sunt crude și verzi, acest soi de piper are o aromă mai proaspătă și mai fructată. Este considerat mult mai parfumat decât piperul negru.

Piperul verde este folosit mai ales pentru sosuri, marinate, pentru salate de legume, dar și pentru unele salate de fructe picante, la care piperul verde accentuează aroma citricelor sau a lichiorului folosit.

Piperul roșu, mai iute

Boabele de piper roșu, prelucrate în oțet, sunt considerate cele mai iuți dintre toate. Piperul roșu se folosește pentru preparatele cu multă carne și grăsime, pentru a obține un gust mult mai picant.

Curiozități despre piper

Soiuri de piper. Ce diferență este între ele și la ce preparate se folosesc

Planta de piper este o plantă cățărătoare, o viță, care crește pe araci sau pe copaci. Piperul sălbatic crește în mod natural în pădure.

Plantele de piper încep să înflorească și să facă fructe abia după trei – patru ani de la cultivare. Iar perioada în care sunt cele mai prolifice este de la 4 la 7 ani.

Boabele de piper se culeg înainte să se maturizeze complet pe lujerii plantei. Dacă sunt lăsate să se coacă în mod natural, ele își pierd gustul picant, se usucă și cad singure. Piperul trebuie cules la timp pentru a obține diverse soiuri de piper foarte aromate și picante.

Piperul nu este doar cel mai vechi condiment din lume, dar este și cel mai răspândit. Se spune că a fost descoperit acum 4.000 de ani și a fost cultivat încă din anul 1000 î. Hr.

Când folosești piper în mâncare, este de preferat să îl adaugi spre final. Nu este recomandat ca piperul să fie gătit mai mult de două ore, pentru că își pierde complet aroma.

Piperul cumpărat deja măcinat este mai puțin picant și iute, decât piperul boabe pe care îl macini chiar înainte să îl adaugi la mâncare.

Piperul verde sau piperul alb măcinat foarte fin este recomandat și pentru unele preparate dulci cum ar fi salatele de fructe sau prăjiturile cu ciocolată neagră.

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton