Rusaliile 2023 se sărbătoresc la începutul lunii iunie și la 50 de zile de la Duminica Paștelui, conform tradiției ortodoxe. Rusaliile 2023 reprezintă o mare sărbătoare pentru creștini care, anul acesta, se sărbătorește imediat după Ziua Copilului, prilej de vacanțe și călătorii în familie.
Rusaliile 2023 se numără, ca în fiecare an, la 50 de zile după Paștele ortodox și se sărbătoresc anul acesta pe data de 4 iunie. Sărbătoarea Rusaliilor sau Duminica Rusaliilor deschide, în fiecare an, sărbătorile creștine din timpul verii și este urmată imediat a doua zi de Lunea Sfântului Duh, pe data de 5 iunie.
Românii se bucură astfel de o scurtă vacanță la începutul verii, care începe cu Ziua Copilului pe data de 1 iunie, și continuă de Rusalii, în zilele de 4 și 5 iunie, zile libere conform legii.
Rusaliile 2023, mesajul religios păstrat până în zilele noastre
Sărbătoarea Rusaliilor, deși are origini străvechi, precreștine, este considerată cea mai importantă sărbătoare care amintește de întemeirea și răspândirea creștinismului.
Conform tradiției biblice, la 50 de zile după Duminica Paștelui, când Hristos a înviat, și la 10 zile după ce Domnul Iisus Hristos s-a înălțat la cer, cei 12 apostoli care i-au rămas credincioși au primit harul dumnezeiesc de a propovădui noua religie printre oameni.
În Duminica Rusaliilor, așa cum știe orice creștin, Dumnezeu a trimis Sfântul Duh către cei 12 apostoli pentru a le deschide mintea și sufletul, pentru a-i ajuta să înțeleagă în profunzime învățăturile lui Hristos și pentru a-i trimite în lume să propovăduiască noua religie.
Rusaliile 2023 sărbătoresc puterea celor 12 apostoli care au primit în sufletul curajul și determinarea de care aveau nevoie pentru a răspândi noile învățături ale lui Iisus. Duhul Sfânt le-a dezvăluit ca prin miracol înțelesurile adânci ale învățăturilor lui Hristos, i-a înzestrat cu har, le-a deschis mintea să se apropie de oameni și să le vorbească, să îi convertească la creștinism… și mai mult decât atât, le-a dăruit talentul de a vorbi în mai multe limbi străine.
Așa a fost posibil ca cei 12 apostoli să călătorească în zonele cele mai îndepărtate ale Imperiului Roman, să ajungă în cele mai puțin umblate zone din Turcia și Grecia, să ajungă în Dacia la gurile Dunării sau să propovăduiască noua religie până în Orientul Mijlociu.
Puterea miracolelor
Duhul Sfânt le-a dăruit totodată apostolilor puterea de a înfăptui miracole prin credința și dragostea lor față de Dumnezeu. Apostolii aveau nu doar harul de a le vorbi oamenilor pe sufletul lor, ci și harul de a înfăptui minuni și de a tămădui bolnavii și suferinzii care căutau mila lui Dumnezeu.
„Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Fapte 2, 1-4).
Așa ne spune Cartea Sfântă că s-a coborât asupra apostolilor Duhul Sfânt trimis de Dumnezeu, sub forma unor limbi de foc divin, care le-a deschis mintea și inima celor 12 învățăcei ai lui Iisus.
Cincizecimea în tradiția evreiască
Rusaliile 2023 sau Coborârea Duhului Sfânt coincid cu o mare sărbătoare evreiască și anume Primirea Învățăturii. Pentru evrei, această sărbătoare amintește de primirea Tăblițelor cu Legi de către profetul Moise, chemat de Dumnezeu pe muntele Sinai.
Acest mare praznic evreiesc este sărbătorit de mii de ani cu pelerinaje și rugăciuni la templu, unde oamenii mergeau cu flori, cu fructe și cu mici ofrande pe care le împărțeau celor mai sărmani.
Totodată, evreii își decorau casele cu flori și crengi de dafin sau de palmier și petreceau în familie cu mese îmbelșugate. Sărbătoarea Cincizecimii coincidea în Israel cu perioada în care se strângeau primele grâne coapte și se culegeau primele roade ale pământului, drept pentru care la evrei era numită și Sărbătoarea Secerișului.
Prima mare convertire la creștinism
Sărbătoarea Cincizecimii aduna sute, poate chiar mii de evrei lângă Templul din Ierusalim, unde oamenii veneau să se roage și să petreacă împreună. Nu întâmplător, în această zi Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt să le lumineze mintea celor 12 apostoli, care erau și ei adunați la Ierusalim. Sfântul Apostol Petru a fost primul care, în acea zi de mare sărbătoare, s-a ridicat să predice mulțimii despre Împărăția lui Dumnezeu și despre sacrificiul mesianic a lui Iisus Hristos.
Tradiția spune că peste 3000 de evrei s-au convertit în acea zi la creștinism, datorită Sfântului Petru și astfel ei au pus bazele primei biserici creștine.
Din acele vremuri biblice, Sărbătoarea Sfântului Duh s-a impus în conștiința creștină și a rămas una dintre cele mai vechi sărbători pascale. Despre ea au scris Apostolul Petru și Sfântul Luca și a fost descrisă în Constituțiile Apostolice prin care erau învățați oamenii să țină sărbătoarea fără să lucreze, atât oamenii liberi, cât și sclavii. Mențiuni ale acestei sărbători datează din secolul al III-lea după Hristos și se știe că era celebrată cu mare bucurie și cu fast în comunitatea creștină din Ierusalim.
Ce înseamnă Sărbătoarea Rusaliilor la români
În lumea creștină, praznicul Cincizecimii poartă numele de Sărbătoarea Duhului Sfânt, dar la români este mai degrabă cunoscută drept Sărbătoarea Rusaliilor sau Duminica Rusaliilor.
Termenul de Rusaliile pare să vină din vechea lume romană, unde, în această perioadă, se ținea Sărbătoarea rozelor sau a trandafirilor, un praznic dedicat celor plecați din această lume. Creștinii au preluat obiceiul roman și au îmbinat cultul morților cu Rusaliile, astfel că sâmbăta dinaintea aceastei sărbători este unul dintre cele mai mari praznice închinat strămoșilor, cunoscut în popor drept Moșii de vară.
Sâmbăta morților din data de 3 iunie și Rusaliile 2023, din data de 4 iunie, sunt primele sărbători mari din sezonul cald al anului.
Sărbători cu cruce roșie în timpul verii
După Rusalii 2023, creștinii și ortodocșii în mod special țin cu strictețe câteva sărbători frumoase din calendarul ortodox al acestui an.
Duminică, 11 iunie – Duminica tuturor sfinților – sărbătoare cu cruce roșie, după care imediat începe a doua zi postul Sfinților Petru și Pavel;
Sâmbătă, 24 iunie – Nașterea Sf. Ioan Botezătorul – sărbătoare cu cruce roșie în care avem dezlegare la pește;
Joi, 29 iunie – Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Joi, 20 iulie – Sfântul Ilie
Duminică, 6 august – Schimbarea la față a Domnului – sărbătoare în care avem dezlegare la pește
Marți, 15 august – Adormirea Maicii Domnului sau Sfântă Maria Mare cum i se spune în popor
Marți, 29 august – Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
Rusaliile 2023. Tradiții și obiceiuri păstrate de români
Duminica Rusaliilor este o zi a bucuriei, a credinței și a tămăduirii. După ce sărbătoresc Moșii de vară, românii ortodocși continuă sărbătoarea de Rusalii cu tradiții și obiceiuri transmise din primele secole de creștinism.
Așa cum evreii obișnuiau să își împodobească mesele și casele cu flori și bucate alese, creștinii au păstrat obiceiul de a merge la slujbă cu flori și de a da de pomană celor mai săraci.
La începutul creștinismului, primii creștini sărbătoreau Rusaliile adunându-se la biserică, aducând fructe și bucate, pâine și vin, și ascultând cu mare evlavie predicile apostolilor. Erau interzise spectacolele la circ și teatru sau jocurile păgâne. Casele se împodobeau cu ramuri verzi, de nuc sau de tei, iar femeile coceau pâini dospite și le dădeau de pomană.
Româncele pregătesc și azi, la Rusaliile 2023, coșuri cu bucate, la care adaugă frunze de nuc sau ramuri de tei înflorit pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Cu aceste frunze sfințite decorează apoi icoanele și ferestrele casei.
Tradiția spune că frunzele de nuc închipuie limbile de foc ale Duhului Sfânt care s-au pogorât asupra apostolilor. Frunzele de nuc se păstrează tot anul la icoane. În unele zone, credincioșii mai folosesc și frunze de pelin sau de usturoi, având credința că aceste plante străvechi ne apără de rele, de necazuri și de Necuratul.
Sâmbăta, dinainte de Rusalii, femeile coceau colaci și împărțeau oale de lut noi, umplute cu vin roșu și decorate cu flori de tei și cireșe. Lângă oale și colaci, puneau întotdeauna lumânări aprinse să fie pentru sufletul morților.
Obiceiuri la sate și simboluri în folclor
În folclorul românesc, Rusaliile sunt un fel de iele, cu spirit rău, care împart tot felul de boli și necazuri pe unde trec. Ele umblă îmbrăcate în alb, încing hore largi și pârjolesc pământul, iar cine le vede este blestemat pe viață și își pierde mințile.
Unii specialiști cred că numele Rusaliilor vine de la Ierusalim. Existau pe vremuri povești despre fetele lui Rusalim Împărat, probabil asociat cu cetatea Ierusalimului.
Oamenii se fereau să intre prin păduri și livezi pustii, de teama rusaliilor. Ei își împodobeau casele cu frunze de nuc să se ferească de relele pe care le aduc Rusaliile, nucul fiind un pom cu semnificații creștine deosebite (nucile reprezinta între ingredientele esențiale din colivă lemnul crucii pe care a fost răstignit IIsus Hristos)
De Rusalii, preotul și enoriașii mergeau la câmp unde se făcea sfeștania și se sfințeau semănăturile și ogoarele. Flăcăii aduceau de la pădure ramuri de tei care protejau casele de grindină și fulgere.
În unele zone din țară, în Duminica Rusaliilor, ieșeau călușarii să joace pe străzi, să alunge relele și bolile și să aducă belșug și bucurie în casele oamenilor.
În Ardeal, în ziua Rusaliilor se păstrează obiceiul de a uda fetele și nevestele cu apă sau cu parfum, să fie frumoase și sănătoase tot anul.
Tot în Ardeal, în unele sate, oamenii împodobesc un bou cu flori și crengi de tei și îl plimbă pe ulițele satului până la biserică. Aici, alaiul se oprește și preotul îi cinstește pe oameni cu un pahar de vin. Umblatul boului este un vechi obicei agrar, legat de belșug și de primele roade care se culeg la începutul verii.
În noaptea de Rusalii, femeile pricepute sau vrăcițele satului mergeau prin păduri și pe câmp să culeagă ierburile de leac, care aveau acum puteri sporite tămăduitoare.
În Duminica Rusaliilor, nimeni nu muncește, nu se spală, nu se coase, nu se fac treburi în gospodărie sau la câmp, de teamă că îți fură Rusaliile sufletul. În schimb, oamenii merg la biserică, se roagă și se închină la icoane.
De asemenea, creștinii știu că nu trebuie să te cerți cu nimeni în ziua de Rusalii, nu trebuie să bârfești sau să minți, nu trebuie să dai cu împrumut bani, ci să îi dai de pomană.
În multe zone, se spune că de Rusalii nu este bine să ieși la scăldat, că este pericol mare de înec.
A doua zi de Rusalii este bine să te speli pe picioare cu ceai din frunze de pelin, să fii sănătos și puternic tot anul și ferit de necazuri.
Cum se petrece de Rusalii
Înainte de Duminica Rusaliilor, creștinii țin Moșii de vară și împart pomană pentru sufletele celor adormiți. Dar și la Rusalii se împart vase, farfurii cu bunătăți, gătite cu flori de tei și cu cireșe dulci, pentru sănătate și belșug.
Creștinii au păstrat vechiul obicei de a marca Duminica Rusaliilor cu belșug pe masă și se adună cu rudele, cu bătrânii din familie și cu prietenii să petreacă.
Sărbătoarea Rusaliilor este o zi a prosperității, a bucuriei și a bisericii. Cine păstrează tradiția, pune frunze de nuc la icoane și se întâlnește cu familia să închine un pahar de vin. Rusaliile 2023 este un bun prilej de vacanță, de picnic, de mese în familie, de vizite între rude, între fini și nași, de bucurie cu cei dragi.