„Azi am fost bătută în Cișmigiu, în plină zi, lângă podul ăsta frumos. Da, se poate. Stăteam pe o bancă, cu o carte și o cafea. Se apropie un individ, nimic suspect, vorbește frumos, vrea să mă întrebe ceva. Îmi cere bani, îi spun nu. Insistă, îi cer să plece. Începe să mă jignească, să mă înjure. Ridic tonul și îl ameninț cu poliția. Continuă. Sun la 112. Mă trezesc cu el la gât, îmi zboară telefonul pe jos, cu dispecera în apel. Țip. Mă uit în jur după ajutor. Mă lovește cu propria mea plasă cu cărți până se rupe și cad toate răsfirate pe alee.”