Leușteanul este nelipsit din borșul acru și răcoritor. Această plantă aromatică este una dintre cele mai populare în bucătăria românească, dar leușteanul este apreciat și pentru calitățile lui curative și nutritive.
Leușteanul este originar din regiunile mediteraneene, iar primele lui utilizări în bucătărie vin din Italia. Frunzele leușteanului sunt foarte aromate, cu un parfum distinct și cu un gust ușor amărui, picant și proaspăt, deosebit de pătrunjel sau de mărar.
În bucătăria românească, leușteanul este adesea folosit la borșurile acre, cărora le conferă o aromă deosebită. Dar frunzele și semințele lui sunt folosite și pentru diverse tratamente naturiste indicate în afecțiuni gastrice, colici sau hipertensiune.
Leușteanul, plantă aromatică prolifică
Cultivă în grădină câteva tufe de leuștean și vei avea an de-a rândul frunze proaspete și aromate pentru diverse rețete.
Leușteanul, Levisticum officinale este o plantă perenă, folosită drept condiment și remediu naturist. Planta poate crește până la înălțimi de unul sau doi metri, are tulpini viguroase, tubulare și foarte rezistente. Se recomandă tăierea vârfurilor, pentru a recolta frunzele și mugurii fragezi, dar și pentru a stimula ramificarea tufelor de leuștean.
La fiecare tufă, se lasă doar una sau două tulpini să se maturizeze, să producă flori și semințe. Florle de leuștean cresc sub forma unor umbreluțe și au culoarea galbenă. În mod obișnuit, florile se lasă să fructifice și se culeg semințele care se cultivă în pământ, anul viitor, în luna mai.
Deși provine din regiuni mai calde, leușteanul s-a adaptat bine în România. Nu este o plantă pretențioasă: rezistă atât la căldură excesivă, cât și la îngheț. Cultivat în grădină, leușteanul trăiește în medie 7-10 ani, rădăcina lui puternică rezistă iarna în grădină, mai ales dacă este acoperită cu un strat de mulch și frunze uscate.
Planta preferă solurile bogate în humus, locurile parțial umbrite și adăpostite și are nevoie de umezeală în mod constant. Când verile sunt secetoase, tufele de leuștean trebuie udate zilnic pentru a face frunze fragede tot timpul.
Valorile nutritive
Leușteanul este bogat în vitamina A și folați, precum și în potasiu și calciu. Frunzele foarte tinere și fragede pot fi consumate în salate de crudități, pentru a beneficia de toate proprietățile lor nutritive. Dar și gătit leușteanul păstrează sărurile minerale și aminoacizii esențiali care susțin imunitatea organismului.
O cantitate de 100 de grame de frunze de leuștean are 48 de kilocalorii, 8 grame de carbohidrați și 3 grame de fibre.
Iată ce mai conține o cantitate de 100 gr de leuștean
Săruri minerale
400 de miligrame de potasiu;
150 de miligrame de calciu;
51 de miligrame de sodiu;
Vitamine
667 de micrograme de vitamina A (83% din Doza Zilnica Recomandata (DZR));
45 de miligrame de vitamina C (56% din DZR);
30 de micrograme de folat (15% din DZR);
Pe lângă acestea, leușteanul mai conține vitamine din grupul B, fier, zinc, iod și o serie de aminoacizi esențiali, precum triptofanul (esențial pentru creier, este precursorul serotoninei și ajută la sinteza vitaminei PP) sau metionina (aminoacid care ajută la creșterea și repararea țesuturilor).
Beneficiile pentru sănătate
Leușteanul este folosit mai mult în bucătărie, în salate, borșuri sau în conservele de legume. Dar în că din Evul Mediu, această plantă aromatică și-a dezvăluit beneficiile pentru sănătate și a fost inclusă în diverse tratamente pentru boli de stomac, boli de ficat sau de inimă.
Cu toate că nu avem suficiente studii asupra leușteanului, practica din medicina tradițională arată că ceaiul sau decoctul de leuștean are efect antiinflamator și ajută la reducerea inflamațiilor în cazul unor afecțiuni de stomac. Frunzele de leuștean pot fi adăugate ceaiurilor pentru indigestie și flatulență.
De asemenea, ceaiul de leuștean este consumat ca antiinflamator și calmant în durerile ciclului menstrual sau în cazul infecțiilor urinare, care sunt foarte dureroase. Câteva cercetări mai recente arată că leușteanul are efect diuretic și poate fi util în tratarea anumitor afecțiuni, precum cisteinuria.
Leușteanul mai este folosit pentru a calma tusea convulsivă, durerile de gută sau durerile de cap și migrenele.
Ceaiuri și remedii naturiste cu leuștean
Frunzele și semințele de leuștean sunt cele mai folosite în medicina naturistă, iar uleiul esențial de leuștean are beneficii în aromoterapie.
Infuziile de leuștean se administrează pentru dureri de stomac, balonare, flatulență sau indigestie, dar și pentru dureri și inflamații are tractului urinar (cistite, infecții urinare) sau pentru a calma durerile în cazul eliminării pietrelor de la rinichi.
Cataplasmele calde cu frunze de leuștean se aplică pe zone inflamate, roșii și dureroase, la articulații sau terminații nervoase. De asemenea, ele pot fi aplicate pe piept în cazul bronșitelor.
Uleiul esențial de leuștean poate fi folosit pentru inhalații și aromoterapie în cazul afecțiunilor respiratorii, rinite, gripe, accese de tuse.
Când se recoltează și cum se păstrează leușteanul
Frunzele de leuștean se recoltează pe tot parcursul verii, câtă vreme sunt fragede și verzi. Cu cât sunt mai tinere, cu atât sunt mai plăcute la gust și se pot consuma crude în salate.
Toamna, se recoltează crenguțele cu semințe și se folosesc pentru conservele de murături și pentru varza murată.
Pentru a păstra mai mult timp leușteanul proaspăt, frunzele verzi se țin într-un pahar cu apă rece la frigider.
Ele pot fi conservate la congelator, în pungi alimentare, grupate în mănunchiuri. La congelator, leușteanul își păstrează aroma puternică aproape 6 – 8 luni de zile.
O altă metodă de conservare a leușteanului este sarea. Frunzele se spală, se lasă să se usuce bine și se așază în straturi dense în borcane mici. Se presară sare la fiecare strat de frunze, apoi se acoperă cu un strat de sare grunjoasă deasupra, se închide ermetic borcanul și se păstrează la frigider timp de 3 – 6 luni.
Întrebuințări în bucătărie. Rețete aromate cu leuștean
Leușteanul este una dintre plantele aromatice care se păstrează cel mai bine la congelator. Așadar, dacă îl congelezi, vei avea tot anul frunze aromate pentru borșuri, sosuri sau pentru murături.
Frunzele de leuștean se potrivesc cel mai bine cu preparatele acrișoare și ușor picante. În mod tradițional, ele se folosesc la borșurile acre din carne de vită, din carne de miel sau de porc. Ciorba de perișoare este un alt preparat delicios care capătă o savoare deosebită dacă adaugi leuștean în ultimele minute de fierbere. La borșuri și ciorbe, leușteanul se adaugă cu două minute înainte de a stinge focul.
Leușteanul dă un gust delicios preparatelor din pește la cuptor sau fripturilor din carne de vită la cuptor, cu sos de roșii.
Crenguțele uscate de leuștean sunt nelipsite din borcanele cu murături. Ele se folosesc pentru castraveți acri, pentru conopida murată sau pentru varza la butoi. Aroma amăruie și proaspătă de leuștean îmbogățește gustul murăturilor și le face mai savuroase.
Borș de miel cu leuștean
Ingrediente:
1kg carne de miel (bucăți de la gât, spate, coase, picioare sau coadă)
1 ceapă mare
ceapă verde
2 morcovi
2 rădăcini de păstârnac
o ceașcă de orez
100 g țelină rădăcina
pătrunjel verde tocat
leuștean proaspăt tocat
3 gălbenușuri
250 g smântână
4-5 linguri otet
o linguriță boabe de piper negru
câteva boabe de ienibahar
sare după gust
borș acru
Mod de preparare
Carnea de miel se spală, se curăță de pielițe unde este cazul și se opărește cinci minute cu apă clocotită. Apoi se pune la fiert într-o oală mare, cu boabe de piper și ienibahar. Se lasă carnea la fiert cel puțin 30 de minute, până se desprinde de pe oase.
Între timp se spală și se toacă toate zarzavaturile și verdețurile pentru ciorbă.
Ceapa uscată se călește separat până capătă o nuanță aurie. Apoi se adaugă în cratiță zarzavaturile tocate mărunt și se călesc la foc domol, să se înmoaie.
Când este bine fiartă carnea de miel, se spumează bine și se adaugă în oală zarzavaturile călilte. Se continuă fierberea cel puțin 30 de minute.
Se adaugă orezul bine spălat și se mai fierbe ciorba încă 15 minute.
Într-un castron se bat gălbenușurile cu smântâna să devină o cremă omogenă, apoi se adaugă treptat ciorbă fierbinte peste ele și se amestecă bine. Când sosul de smântână are o consistență de iaurt subțire se toarnă în oala cu ciorbă.
Se acrește cu oțet, se adaugă leuștean, pătrunjel și sare, după gust.
La final, se adaugă borș acru de tărâțe.
Macrou la cuptor cu lămâie și leuștean
Ingrediente:
2 pești mari, curățați, fără cap sau fileuri de macrou
2 morcovi
2 cartofi potriviți
sos de roșii
1 lămâie
2 crenguțe de leuștean
Ulei de floarea soarelui
Mod de preparare
Macroul se curăță bine de solzi și intestine, se taie aripioarele și se îndepărtează capul.
Morcovii și cartofii se curăță de coajă, se spală și se taie în felii potrivite pe lungime.
Peștele se pune în tavă, pe hârtie de copt, se presară sare și piper, se adaugă legumele și câteva felii de lămâie. Se pune sos de roșii după gust.
Se pun două crenguțe mici de leuștean și se adaugă două linguri de ulei de floarea soarelui.
Se rulează hârtia de copt peste pește și se pune tava la cuptor timp de 25 de minute.
Se servește cald, cu garnitură de orez sau cu pâine prăjită.