Când sunt moșii de vară 2023. Când se prăznuiește sâmbăta morților

Moșii de vară 2023 sau Sâmbăta morților se prăznuiește în fiecare an în luna iunie, denumită în popor cireșar. Nu întâmplător moșii de vară 2023 sunt și azi pomeniți drept moșii cireșelor.

Cuprins

1 Sâmbăta, ziua în care ne pomenim morții
2 Moșii de vară sunt moșii cireșelor
3 Cum sunt pomenite sufletele morților
4 Sâmbăta Rusaliilor, semnificațiile creștine
5 Ce se dă de pomană la Moșii de vară 2023
6 Tradiții și obiceiuri românești la moșii cireșelor

Creștinii pregătesc colivă și bucate alese pentru pomană la moșii de vară 2023, care vor fi prăznuiți pe data de 3 iunie. În fiecare an, Sâmbăta morților de vară este prăznuită cu o zi înainte de Rusalii, când biserica sărbătorește Coborârea Duhului Sfânt.

Rusaliile 2023 vor avea loc duminica, pe data de 4 iunie, iar moșii de vară 2023 sunt pomeniți în data de 3 iunie.

În Sâmbăta morților, în toate bisericile ortodoxe sunt oficiate Sfinte Liturghii și slujbe de pomenire a celor care au trecut la cele veșnice. Astfel, sunt amintiți părinții, moșii și strămoșii noștri adormiți, se rostesc rugăciuni și cântări pentru ca aceștia să se bucure de darurile Sfântului Duh, a cărui pogorâre este prăznuită în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Sâmbăta, ziua în care ne pomenim morții

Din vremuri vechi, zilele de sâmbătă au fost consacrate în biserică pentru pomenirea morților. Duminica este ziua sfântă, închinată lui Dumnezeu și Maicii Domnului, sfinților și Duhului Sfânt. Duminica se țin slujbe dimineața, iar după amiaza creștinii se odihnesc și își petrec timpul în familie. Vinerea este zi de post și de cumpătare, este ziua care ne aduce aminte de răstignirea Domnului și ne rugăm pentru sufletele noastre.

Dar sâmbăta a fost de mult aleasă în popor pentru cinstirea sufletelor plecate pe lumea cealaltă. Sâmbăta este ziua moșilor și strămoșilor noștri pe care trebuie să îi cinstim cu lumânări aprinse, cu rugăciuni și cu pomeni, fiecare după obiceiurile și tradițiile locului.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Moșii de vară sunt moșii cireșelor

Moșii de vară reprezintă unul dintre cele mai vechi praznice, închinat pomenirii morților. În timpul anului bisericesc, există două sâmbete în calendarul ortodox în care sunt pomeniți și cinstiți morții sau moșii care au trecut la cele veșnice.

Moșii de vară sunt întotdeauna pomeniți cu o zi înainte de Rusalii, la 49 de zile de la Paște, și în multe regiuni mai sunt numiți și moșii de Rusalii, iar ziua lor, Sâmbăta Rusaliilor. Moșii de iarnă se prăznuiesc de Lăsata Secului, la sfârșitul iernii.

Datorită faptului că moșii de vară sunt adesea în luna iunie, când se coc cireșele, acest praznic mai poartă și numele popular de moșii cireșelor, iar tradiția spune că trebuie să împarți și cireșe coapte, alături de colivă.

Cum sunt pomenite sufletele morților

Când sunt moșii de vară 2023. Când se prăznuiește sâmbăta morților

Încă de la începuturile creștinismului, praznicul moșilor a fost înconjurat de numeroase superstiții, datini și obiceiuri, multe dintre ele cu rădăcini în vremurile precreștine. Oamenii credeau că sufletele celor morți părăsesc mormintele în Joia Mare, dinaintea Paștelui, apoi rătăcesc prin lume timp de 50 de zile. Abia în Sâmbăta Rusaliilor ele se întorc pe lumea cealaltă și urcă în Împărăția lui Dumnezeu.

Tocmai pentru a le înlesni sufletelor plecate să ajungă mai degrabă în ceruri, oamenii pregăteau pomeni și țineau diverse ritualuri pentru îmbunarea spiritelor. Drumul acestora către Împărăția lui Dumnezeu era vegheat cu lumânări aprinse și cu rugăciuni, astfel încât niciun suflet să nu se rătăcească.

Se spune că, în seara zilei de Sâmbăta Morților, sufletele celor rătăciți se pot întoarce în locurile în care au copilărit și în care au trăit. Și nu pot pleca împăcate, dacă nu li se aduc mici ofrande și dacă rudele lor în viață nu dau de pomană.

Pe vremuri, românii își împodobeau ușile, ferestrele și porțile cu ramuri de tei înflorit și pregăteau mese îmbelșugate, la care invitau vecinii și rudele. De asemenea, pentru gospodine era nu doar o obligație, ci și o mare cinste să pregătească pomeni pentru sărmani, pentru nevoiași sau pentru bătrâni.

Pe lângă bucatele care se dau de pomană, cine scoate apă din fântână în Sâmbăta morților, trebuie să pună un bănuț alături, pentru sufletul celor adormiți. Și nimeni nu are voie să arunce ceva de băut sau de mâncare în această zi, pentru că ajunge la gura moșilor, iar aceștia vor rămâne pe pământ să se răzbune sub forma unor duhuri răuvoitoare, strigoi sau moroi.

Sâmbăta Rusaliilor, semnificațiile creștine

În calendarul ortodox, Moșii de vară 2023 sunt urmați de Pogorârea Duhului Sfânt, care are loc la 50 de zile după Paște în duminica Rusaliilor. Coborârea Sfântului Duh asupra apostolilor reprezintă începutul bisericii creștine. Biserica Ortodoxă consideră această zi drept clipa împlinirii misiunii de propovăduire a Mântuitorului şi începutul Împărăţiei lui Dumnezeu.

Coborârea Duhului Sfânt este totodată marea sărbătoare prin care se încheie legământul făcut de Dumnezeu către poporul său, căruia i-a promis învierea după moarte în Împărăția cerurilor.

De Rusalii, toate sufletele rătăcitoare trebuie să se întoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi, și să se alăture lui Dumnezeu.

Rusaliile reprezintă una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de cea a Paștelui. Sfântul Apostol Pavel și Sfântul Apostol Luca vorbesc despre coborârea Sfântului Duh asupra apostolilor sub forma unor flăcări strălucitoare, care îi înobilează și le aduce harul propovăduirii celor care l-au urmat pe Iisus Hristos.

În această zi, a Rusaliilor, apostolii au înțeles că Duhul Sfânt trimis de Dumnezeu formează treimea sfântă la care ne închinăm cu toții azi. Tatăl Dumnezeu, Fiul Iisus Hristos și Duhul Sfânt se află într-o uniune strânsă, drept pentru care a doua zi după Rusalii este ziua în care este proslăvită Sfânta Treime. Așadar, sărbătoarea Rusaliilor este prăznuită timp de două zile în biserică, iar românii beneficiază de o zi liberă după Rusalii, care anul acesta este pe data de 5 iunie.

Ce se dă de pomană la Moșii de vară 2023

Gospodinele au păstrat până în zilele noastre bunul obicei de a merge la slujba de dimineață în Sâmbăta morților și de a pregăti pachete de pomană.

Pe vremuri, poate chiar din timpurile străbunilor daci, se dădeau de pomană colaci simpli din făină și apă, unși cu miere. Se mai făceau fierturi dulci cu lapte și ovăz și se ofereau fructe. Obiceiul s-a păstrat peste veacuri și azi, fiecare creștin pregătește câteva bucate specifice pentru vasele pe care le împarte la Moșii de vară 2023

În multe zone din țară se pregătesc cozonaci și se împart în vase noi, alături de căni cu vin la care se leagă mănunchiuri de cireșe. Coliva este nelipsită din pachetele care se dau de pomană, de asemenea și vinul roșu, alături de o lumânare.

Pachetele care se dau de pomană trebuie să aibă vase noi și căni noi, fie ele din lut sau din porțelan. La acestea se mai adaugă și câte o lingură de lemn, nouă și curată, să aibă sufletele morților cum să guste din pomană și să se îndulcească.

Toate lucrurile care se pregătesc pentru pomană trebuie să fie noi. Așa spune tradiția și mai ales bunul simț al creștinului român. Cănile, farfuriile și lingurile se sfințesc la biserică și este de la sine înțeles ca acestea să fie noi și de bună calitate.

Tradiții și obiceiuri românești la moșii cireșelor

Moșii de vară 2023 este sărbătoare mare în popor, care amintește deopotrivă de cinstirea pe care o datorăm moșilor și strămoșilor noștri, dar și de cinstirea credinței. Moșii de vară 2023 se respectă cu sfințenie și la sate și la orașe, creștinii merg la liturghie și pregătesc colivă.

Dar sărbătoarea aceasta a păstrat și obiceiuri vechi, din perioadele precreștine, pe când strămoșii noștri țineau Rusaliile. Numele sărbătorii se pare că vine de la Rosalia, o sărbătoare a trandafirilor împrumutată din Imperiul Roman, care era închinată deopotrivă vieții și morții.

Femeile nu muncesc în Sâmbăta Morților. Nu se gătește, nu se mătură, nu se deretică prin casă pentru a nu tulbura odihna celor adormiți. La coșurile cu pomană ele pun frunze de nuc și ramuri de tei înflorit, care sunt binecuvântate la biserică și apoi aduse acasă, la icoane. Frunzele de nuc ocrotesc familia și casa, alungă bolile și duhurile negre.

Spre seară, în multe zone rurale din Oltenia, Ardeal sau Moldova, se țineau mese în familie în cinstea moșilor sau se pregăteau coșuri încărcate cu bunătăți pentru nași.

În Ardeal, se ține și acum un obicei deosebit la care participă tot satul. Un gospodar cu fală aduce un bou mare și frumos care este împodobit cu flori și este plimbat pe ulițe până la poarta bisericii. Preotul binecuvântează alaiul, iar boul este eliberat pe când toți ceilalți se cinstesc cu un pahar de vin. Se spune că, dacă o fată curajoasă prinde boul, ea trebuie să facă de trei ori cu el înconjurul unei mese cu bucate așezate în fața bisericii.

Un alt obicei întâlnit des în zonele rurale în Sâmbăta Morților este acela de a purta frunze de pelin, de usturoi sau de nuc în buzunare pentru a te feri de rusalce și de duhurile rele. În multe zone ale țării, rusaliile sau rusalcele erau confundate cu sufletele rătăcitoare ale morților care îi puteau pedepsi pe muritori dacă le stăteau în cale. De aceea, oamenii pregătesc pomeni și bucate dulci pentru a îmbuna sufletele celor adormiți și pentru a le ajuta să treacă pe lumea cealaltă.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro