Stinky tofu este una dintre delicatesele cele mai puturoase din bucătăria chineză. Dar cine reușește să guste din acest preparat greu mirositor se poate lăuda ca a gustat cu adevărat ce înseamnă viața din mahalele chinezești.
Stinky tofu poate fi tradus drept tofu puturos, tofu fermentat sau tofu puțitor. Dar cunvintele exprimă prea puțin mirosul deosebit de greu pe care îl are acest preparat. Stinky tofu le întoarce europenilor stomacul pe dos, dar în China, în Honk Kong sau Taiwan este considerată o adevărată delicatesă și se servește prăjit sau fiert, cu diverse sosuri condimentate sau cu legume.
Cum este descris mirosul de stinky tofu
Dacă ai ocazia să guști acest preparat din brânză tofu, dar mai ales să îl guști, nu o rata! Va fi o experiență unică și nu vei uita niciodată mirosul lui puturos, nu doar pentru că este foarte greu și neplăcut, ci pentru că îți va trezi emoții puternice, de la repulsie la curiozitate morbidă.
Este uimitor cât de multe comparații și asocieri ”puturoase” poate trezi acest tip de brânză vegetală mirositoare. Pe lângă ea, până și brânza albastră împuțită pare mai ușor de suportat. Dar fanii acestui preparat spun că, pe măsură ce mirosul este mai greu, textura acestui tofu este mai moale și mai îmbietoare.
Așa cum asiaticii iubesc izul greu al fructului durian și sunt amatori de preparate fermentate, puternic mirositoare, așa iubesc și stinky tofu. Iar cine îl poate mânca, merită să fie apreciat pentru rezistență! Mulți europeni ar spune că nici nu mai simți duhoarea de canal, dacă ai pe aproape un vânzător ambulat de stinky tofu… așa de rău miroase. De aceea, chinezii nu prea gătesc acest preparat acasă, unde ar împuți toată clădirea. Este mai degrabă un preparat stradal, care se vinde în piețe și în zonele mărginașe.
Ce este de fapt stinky tofu
Așa cum îi spune numele, acest preparat mirositor este făcut din lapte de soia din care se obține brânza vegetală. Bucățile albe de tofu sunt lăsate apoi să fermenteze o perioadă lungă de timp în saramură, cu multă sare, cu legume și bucăți de creveți sau cu bucăți de pește.
În chineză stinky tofu este numit chòu dòufu. Bucățile de brânză tofu sunt lăsate săptămâni întregi sau chiar luni întregi la fermentat, pentru a căpăta mirosul înțepător și puturos caracteristic. De altfel, mirosul foarte greu este dat de legumele sau bucățile de carne care intră în putrefacție în saramură.
Cu cât mai colorat, cu atât mai puturos
Datorită celorlalte ingrediente care se adaugă în saramură, stinky tofu capătă mai multe culori. Iar cei mai mulți producători au propria rețetă prin care obțin diverse culori și mirosuri cât mai puturoase.
Stinky tofu făcut simplu, doar cu saramură, și lăsat să putrezească mai multe săptămâni, poate avea culoarea galbenă sau portocalie.
Stinky tofu făcut în saramură cu legume va căpăta o nuanță verzuie, iar cel cu bucăți de carne sau de pește este mai închis la culoare, maroniu sau negru.
Cu cât este mai închis la culoare, cu atât mirosul este mai greu de suportat. Dar produsul acesta aproape imposibil de gustat pentru un european are mulți fani printre chinezi.
Tofu puturos, descoperit din întâmplare
Cum a ajuns brânza tofu atât de puturoasă? Povestea spune că un comerciant de tofu, care nu reușise să vândă toată brânza la timp, a lăsat-o câteva săptămâni bune în vase de ceramică unde a început să putrezească și să se macereze. Când a deschis vasele, a fost surprins de mirosul greu și înțepător, ca de cadavru, dar a avut totuși curiozitatea să guste din acel tofu putrezit.
Gustul i s-a părut suficient de bun și a scos tofu puturos la vânzare, pe marginea străzii. Mirosul a atras imediat curioșii, iar tofu a început să se vândă. Ba chiar a câștigat atât de mulți adepți, încât a fost lăudat de bucătarii de la curtea imperială.
Se spune că până și Împărăteasa Cixi din Dinastia Quing a devenit curioasă să guste acest tofu greu mirositor și i-ar fi plăcut. Ea a cerut ca stinky tofu să fie introdus pe lista de preparate obligatorii la mesele împărătești.
Războiul a răspândit tofu fermentat în toată Asia
În timpul Războiului Civil din China, în perioada anilor 1930 – 1940, stinky tofu a călătorit în întreaga Chină și a trecut granițele în statele vecine. El a devenit foarte popular în Taiwan, la tarabele din piață, unde se servește în mod deosebit prăjit și asezonat cu diverse sosuri.
Chiar și în zilele noastre, stinky tofu se servește în piețele mărginașe, la tarabele de pe marginea străzii, în mici localuri unde se pregătesc tot felul de preparate rapide, prăjite în ulei sau gătite pe grătar. Nu este tocmai un preparat care ar face cinste unui restaurant care se respectă.
Dar turiștii curioși îl pot gusta în piețele și bazarurile din Asia, dacă vor să rămână cu o amintire puternică din acele locuri colorate și puternic mirositoare. Îndeosebi noaptea se prăjește stinky tofu, iar cine se plimbă la vreme de seară pe străzile aglomerate din piețele chinezești va avea ocazia să guste o bucățică ”delicioasă”, crocantă și cremoasă de tofu puturos… dacă se ține bine de nas!
Cum se folosește stinky tofu în diverse preparate
Tofu galben, tofu verzui sau tofu negru sunt adevărate delicatese. Chinezii și taiwanezii le preferă prăjite în ulei, cu o crustă crocantă și interior cremos, care ți se topește în gură. Cu cât este mai fermentat și mai puturos, cu atât este mai cremos.
Stinky tofu se servește:
Cu garnitură de legume
Cu sosuri iuți de soia
Cu pește prăjit
Cu bucățele de carne de porc și orez
Cu ciuperci fermentate și orez
În supe
În tocănițe de legume făcute la wok
Cu murături picante precum varză murată, castraveți murați sau ardei iuți murați.
Stinky tofu cu sos, cel mai apreciat în Taiwan
Originar din China, acest preparat a devenit foarte popular în Taiwan, unde este consumat de mulți amatori. Taiwanezii preferă sintky tofu prăjit. Brânza mirositoare este tăiată cubulețe, prăjită în ulei încins și apoi servită cu sosuri… dar nu oricum. Vânzătorul face câte o gaură cu bețișoarele de lemn în fiecare bucată de stinky tofu și apoi toarnă sosul, care trebuie să pătrundă în miezul bucăților de brânză.
Sosul este crucial pentru acest preparat. El este pregătit din oțet tare, ulei de susan, castravete murat, varză murată, chilli și usturoi. Mirosul pătrunzător de stinky tofu și de sos iute devine și mai puternic pe măsură ce bucățile de tofu se prăjesc.
Se spune că, dacă stai lângă vânzător în timp ce le prepară, ai timp să te obișnuiești cu duhoarea grea și sigur vei fi curios să încerci o bucată. Cât despre gust, se poate spune că este foarte iute și înțepător.
Brânza puturoasă, plină de bacterii vii
Tofu alb și proaspăt are un gust destul de fad, de aceea se gătește cu tot felul de garnituri și sosuri pentru a căpăta savoare.
Dar stinky tofu își primește gustul și mai ales mirosul de la saramura puturoasă în care stă adesea și câte șase luni de zile. Saramura cu tot felul de legume și bucăți de creveți sau de carne este bogată în bacterii vii, care ajută fermentarea.
La fel ca multe alimente fermentate, stinky tofu este bun pentru digestie, ar spune chinezii. Unii medici susțin că acest preparat poate reduce depunerile de colesterol pe artere și poate preveni apariția cancerului de prostată sau a cancerului de sân.
Studii temeinice nu au fost făcute, dar tofu în sine are câteva beneficii pentru organism recunoscute.
În mod cert, stinky tofu este un aliment cu bacterii vii care poate ajuta uneori digestia, dar care poate provoca și o greață puternică, stări de vomă și indigestie.
Alte tipuri de brânză puturoasă renumite
Stinky tofu este o brânză de origine vegetală, dar le întrece în miros pe cele mai puturoase brânzeturi de origine animală.
Iată câteva tipuri de brânză greu mirositoare, renumite în lume datorită gustului unic și a procesului de preparare.
Casu Marzu, brânza cu larve de muște
Această delicatesă foarte scumpă se produce în Sardinia, Italia. Producătorii folosesc brânză pecorino pe care o pun la fermentat într-un vas cu muște din familia Piophila casei. Muștele depun ouă, iar larvele lor produc un soi de fermenți care transformă brânza obișnuită într-o pastă fermentată și puturoasă.
Milbenkase, brânza cu acarieni
Milbenkase se face dintr-un soi de brânză moale și cremoasă, la care se adaugă sare și semințe de fenicul. După ce se întărește, brânza este pusă în cutii de lemn cu făină în care se găsesc acarieni. Aceste mici insecte din familia paianjenilor secretă niște enzime care fermentează brânza până devine roșcată și apoi neagră. Abia atunci se spune că este bună de mâncat.
Brânza Stilton, una dintre cele mai puturoase tipuri de brânză
Este o specialitate de brânză englezească, de culoare albastră și cu un miros puternic și neplăcut.
Brânza albastră Stilton se produce numai în trei localități din Marea Britanie, în Derbyshire, Leicestershire și Nottinghamshire. Culoarea, fermentația și gustul deosebit de obțin datorită mucegaiului Penicillium roqueforti.