Postul Crăciunului începe în fiecare an la mijlocul lunii noiembrie și se încheie în Ajunul Crăciunului, pe data de 24 decembrie. Află câte zile durează Postul Crăciunului și când se ține post negru înainte de Nașterea Domnului.
Postul Crăciunului cunoscut și drept Postul Nașterii Domnului este al doilea post din an ca durată, după cel mai lung post și anume Postul Paștelui. Postul care se ține înainte de Nașterea Domnului durează 40 de zile și începe întotdeauna pe data de 15 noiembrie.
Spre deosebire de Postul Paștelui care este mult mai sever și restrictiv, Postul Crăciunului este un post al bucuriei, care ne pregătește pentru nașterea pruncului Iisus și pentru frumoasele tradiții de Crăciun. Acest post este mai scurt și mai puțin restrictiv, cuprinzând mai multe zile cu dezlegare la pește sau cu dezlegare la ulei și vin.
Tradiția creștină spune că zilele de post amintesc de cele 40 de zile în care patriarhul Moise a trăit în post și rugăciune înainte de a primi tăblițele cu cele 10 porunci.
Așa cum Moise s-a abținut de la mâncărurile grase și a trăit 40 de zile cu rugăciuni, cumpătare și smerenie, așa trebuie să ne pregătim și noi trupul și sufletul pentru a primi bucuria Nașterii Domnului.
Tradiția biblică mai spune că postul cu pâine și apă era adesea ținut de către drepții pomeniți în Vechiul Testament care se rugau pentru venirea lui Mesia. Nașterea pruncului Iisus Hristos a împlinit promisiunea făcută de Dumnezeu și adus pe lume multă bucurie și speranță în izbăvirea cerească.
Cum se ține Postul Crăciunului după datină
Postul impune nu doar renunțarea la bucatele făcute din carne, lapte sau ouă. Postul Crăciunului înseamnă mult mai mult pentru orice credincios, el înseamnă în primul rând curățenia sufletului și a trupului, smerenie și cumpătare.
De aceea, tradiția creștină cere ca în post să fim mult mai cumpătați în tot ceea ce facem, să nu ne supărăm, să nu ne enervăm, să fim răbdători și înțelegători. Certurile și cuvintele grele ne întinează sufletul.
Cu atât mai mult trebuie să fim mai iubitori, mai generoși și mai harnici, să îi ajutăm pe cei care au nevoie de noi și să dăm mai des de pomană celor mai săraci.
În timpul acestui post închinat Nașterii Domnului îi sărbătorim pe cei doi ”moși” din calendarul nostru și anume pe Moș Nicolae, în ziua de 6 decembrie, și pe Moș Crăciun. Cei doi moși aduc daruri, îndeosebi pentru copii, și ne îndeamnă să fim la rândul nostru mai darnici și mai atenți cu oamenii pe care îi iubim. Așadar, în perioada postului suntem îndemnați să îl primim pe pruncul Iisus cu sufletul darnic și cu inima largă, cu dragoste, cu bucurie și cu generozitate.
Totodată, postul ne ajută în această perioadă să înțelegem mai bine marele dar pe care noi l-am primit cu toții în ziua de Crăciun, când s-a născut Iisus. Pruncul lui Dumnezeu, care s-a făcut om și a suferit pentru noi, ne-a adus cu adevărat credința și lumina, dar mai ales izbăvirea și promisiunea vieții veșnice în Împărăția Domnului.
De ce se ține post negru în Ajunul Crăciunului
Postul Crăciunului este cunoscut drept un post al bucuriei, deoarece în fiecare săptămână avem dezlegări la pește, ulei sau vin. Așadar, masa în timpul acestui post este mai îmbelșugată și mai sănătoasă și mulți creștini pot ține postul Crăciunului mai ușor decât Postul Paștelui.
Cu toate acestea există o zi în care trebuie să ținem post negru, să nu consumăm decât apă și puțină pâine de la răsăritul până la apusul soarelui, iar această zi este Ajunul Crăciunului.
Ultimele zile dinainte de Crăciun sunt zile pline de bucurie și de speranță. Gospodinele pregătesc bucatele din carnea porcului sacrificat de Igant, pregătesc cozonacii și plăcintele și împodobesc bradul. Colindătorii ne calcă pragul cu urări de sănătate și cântecele lor vesele. Și cu toate acestea se ține post negru în Ajun, chiar dacă se simte atmosfera veselă de sărbătoare cu belșug și daruri.
După învățătura bisericii, postul negru din Ajun amintește de postul ținut de Proorocul Daniel care și-a păstrat credința în cele mai grele încercări ale vieții, mâncând doar fructe, ierburi și apă și refuzând orice mâncare considerată ”spurcată” de credința lui.
Turtele cu julfă, tradiționale în Ajun de Crăciun
Credincioșii români țin post negru în Ajunul Crăciunului, dar în unele regiuni sunt permise câteva fructe și legume fierte, fără ulei. Cu toate acestea, este greu să primești musafiri în Ajun doar cu fructe și apă, astfel că, în zona Moldovei, se obișnuiește să se gătească în această zi turte cu julfă.
Julfa este de fapt cânepa, mai degrabă o cremă fină din semințe de cânepă zdrobite în piuă și amestecate cu zahăr sau cu miere.
Turtele se julfă se fac foarte simplu din făină, apă și semințe de cânepă îndulcite cu zahăr. Cine le-a gustat spune că sunt foarte gustoase, iar crema din semințe de cânepă este o cremă fină, cu o aromă specifică.
Datorită faptului că aceste turte se gătesc doar în Ajunul Crăciunului ele mai poartă și numele de Pelincile Domnului, Pelincuțele lui Iisus sau Scutecele lui Iisus. Turtele se fac din foi foarte subțiri de aluat nedospit și se coc separat în tavă, apoi se lasă se usuce bine. Ulterior se umplu cu acea cremă fină de cânepă și se lasă o zi să se înmoaie.
Când se încheie Postul Crăciunului
În dimineața de Ajun, femeile merg cu aceste turte la biserică, preotul le sfințește și apoi se împart celor aflați la slujbă, oamenilor mai săraci și tuturor celor din familie.
Dacă în Moldova se fac turtele cu julfă pentru ultima zi din Postul Crăciunului, în sudul țării se obișnuiește să se pregătească turte simple cu nucă, însiropate cu miere sau cu sirop de zahăr.
După ce trece și ziua de Ajun, a doua zi, pe data de 25 decembrie, după slujba închinată Nașterii Domnului se citește slujba de binecuvântare a bucatelor făcute din carne, brânză și ouă. Abia atunci se încheie Postul Nașterii Domnului și putem pregăti masa de Sărbătoare în familie cu toate bucatele tradiționale.