Da, stiu ca sintagma e cam expirata (din 1960 si pana acum…), dar suna mai bine decat “make sex, not war”, ceea ce ar fi fost mai aproape de subiect. Fiindca n-o sa vorbim despre iubirea platonica. Ci de iubirea erotica, profunda, care implica schimb de fluide. Acea iubire despre care futurologii (adica cei care studiaza viitorul) sunt de parere ca o sa dispara in cateva sute de ani. Stiinta va fi atat de avansata incat o sa ne obtinem orgasmele cu dispozitive cibernetice si copiii in laboratore genetice… Hm, esti sigura ca vrei sa ajungi sa vezi asta?
De ce amorul
Daca spui ca-l iubesti, dar nu vrei sa faci dragoste cu el, n-am sa te cred. Poate ca e respect, prietenie, afectiune colegiala, spune-i cum vrei, dar nu iubire. Caci atunci cand iubesti un barbat i te daruiesti cu totul . Si trup, si suflet. Il accepti in tine adanc, total, definitiv. Daca inima ta se deschide catre el, dar corpul spune “pas”, ceva nu-i in regula. E valabil si pentru cand sunteti impreuna de mai mult timp si sexul nu mai e… ca la inceput. Preferi sa te intorci cu spatele si sa dormi? E si oboseala, fireste. Dar daca situartia se repeta, gandeste-te bine: il iubiesti din nou, sau pleci. Alta varianta nu exista. Fiindca asa nu faci decat sa te privezi de cea mai minunata experienta a fiintelor umane: iubirea erotica impartasita, profunda si implinitoare. Pentru care si zeii ne invidiaza, spune poetul.
N-am sa enumar aici toate beneficiile pe care sexul, inostit de iubire, le aduce. Desi poate te-ar pune pe ganduri cate efecte benefice are asupra inimii, cate calorii arde sau cate forme de cancer previne. Dar e meschin sa faci sex de dragul siluetei, sau sperand sa amani batranetea. Mai interesant e cum amorul te duce mai aproape de fericire. Asta se vede dupa increderea in sine pe care o manifesta oamenii satisfacuti din punct de vedere sexual, calmul lor, toleranta lor, bucuria lor… Ii recunosti cu usurinta! Si nu ma pot abtine sa nu ma gandesc ca daca Hitler n-ar fi fost asa un frustrat sexual sau Lenin asa un megaloman cu penisul mic, poate ca lumea ar fi fost un loc mai bun.
Erich Fromm spunea ca alienarea omului contemporan provine din cauza instrainarii intre semeni. Nu mai avem contact decat cu foarte putine fiinte umane. Mama, tata, iubitul si cativa prieteni pe care ii intalnim din an in pasti. Pe vremuri (cu zece mii de ani in urma, sa zicem), oamenii erau grupati in comunitati in care toti se cunosteau, ajutau si… iubeau. Mai mult sau mai putin. Cine ar putea sa stie? Insa stramosii aceia ai nostri nu traiau atat de acut angoasa singuratatii, senzatia ca sunt singuri in fata greutatilor lumii, ca sunt pe cont propriu si trebuie sa faca fata singuri… Pentru noi, acum, iubirea erotica e ultimul sprijin in a combate aceasta angoasa. Sa devii una cu o alta persoana, la propriu, e cel mai concret mod in care poti simti ca nu esti singur si cineva te iubeste…
Obisnuinta e a doua natura
Inspaimantator cat de adevarata e afirmatia asta. Daca obisnuinta ta, odata intrata in casa, e sa dai drumul la televizor, s-ar putea ca o croaziera pe mare (unde ti-ar lipsi televizorul) sa fie un adevarat supliciu. Ne-am amuzat cu totii zilele trecute citind despre acel cuplu american care a facut sex in fiecare zi timp de un an. Nu stiu daca e neaparat un scop de dorit. Inclind mai degaba sa le dau dreptate psihologilor care cred ca incrancenarea de a stabili acest record a saracit partidele lor de amor de romantism si pasiune. Dar trebuie sa recunoastem: ce obisnuinta sanatoasa si-au facut oamenii aia! Deci: vrei sa faci mai mult sex? Pur si simplu fa-l! Fara sa-ti mai faci griji, fara sa mai amani, fara sa gasesti altceva mai bun de facut. Afodisiace sunt pe toate drumurile: si ciocolata, si sampanie, si ghimbir, si polen, si scortisoara… Singurul lor defect este ca… nu se iau singure. Nu-ti sar in gura cand treci pe langa ele. Tu, si numai tu, hotarasti ce e important pentru tine, ce alegi sa faci sau sa nu faci intr-un anumit moment.
Sfatul meu? Alege sa iubesti!
Da, stiu ca sintagma e cam expirata (din 1960 si pana acum…), dar suna mai bine decat “make sex, not war”, ceea ce ar fi fost mai aproape de subiect. Fiindca n-o sa vorbim despre iubirea platonica. Ci de iubirea erotica, profunda, care implica schimb de fluide. Acea iubire despre care futurologii (adica cei care studiaza viitorul) sunt de parere ca o sa dispara in cateva sute de ani. Stiinta va fi atat de avansata incat o sa ne obtinem orgasmele cu dispozitive cibernetice si copiii in laboratore genetice… Hm, esti sigura ca vrei sa ajungi sa vezi asta?
De ce amorul
Daca spui ca-l iubesti, dar nu vrei sa faci dragoste cu el, n-am sa te cred. Poate ca e respect, prietenie, afectiune colegiala, spune-i cum vrei, dar nu iubire. Caci atunci cand iubesti un barbat i te daruiesti cu totul . Si trup, si suflet. Il accepti in tine adanc, total, definitiv. Daca inima ta se deschide catre el, dar corpul spune “pas”, ceva nu-i in regula. E valabil si pentru cand sunteti impreuna de mai mult timp si sexul nu mai e… ca la inceput. Preferi sa te intorci cu spatele si sa dormi? E si oboseala, fireste. Dar daca situartia se repeta, gandeste-te bine: il iubiesti din nou, sau pleci. Alta varianta nu exista. Fiindca asa nu faci decat sa te privezi de cea mai minunata experienta a fiintelor umane: iubirea erotica impartasita, profunda si implinitoare. Pentru care si zeii ne invidiaza, spune poetul.
N-am sa enumar aici toate beneficiile pe care sexul, insotit de iubire, le aduce. Desi poate te-ar pune pe ganduri cate efecte benefice are asupra inimii, cate calorii arde sau cate forme de cancer previne. (elimina stresul, alunga insomnia, imbunatateste sistemul imunitar etc etc). Dar e meschin sa faci sex de dragul siluetei, sau sperand sa amani batranetea. Mai interesant e cum amorul te duce mai aproape de… fericire. Asta se vede dupa increderea in sine pe care o manifesta oamenii satisfacuti din punct de vedere sexual, calmul lor, toleranta lor, bucuria lor… Ii recunosti cu usurinta! Si nu ma pot abtine sa nu ma gandesc ca daca Hitler n-ar fi fost asa un frustrat sexual sau Lenin asa un megaloman cu penisul mic, poate ca lumea ar fi fost un loc mai bun.
Erich Fromm spunea ca alienarea omului contemporan provine din cauza instrainarii intre semeni. Nu mai avem contact decat cu foarte putine fiinte umane. Mama, tata, iubitul si cativa prieteni pe care ii intalnim din an in pasti. Pe vremuri (cu zece mii de ani in urma, sa zicem), oamenii erau grupati in comunitati in care toti se cunosteau, ajutau si… iubeau. Mai mult sau mai putin. Cine ar putea sa stie? Insa stramosii aceia ai nostri nu traiau atat de acut angoasa singuratatii, senzatia ca sunt singuri in fata greutatilor lumii, ca sunt pe cont propriu si trebuie sa faca fata singuri… Pentru noi, acum, iubirea erotica e ultimul sprijin in a combate aceasta angoasa. Sa devii una cu o alta persoana, la propriu, e cel mai concret mod in care poti simti ca nu esti singur si cineva te iubeste…
Inspaimantator cat de adevarata e afirmatia asta. Daca obisnuinta ta, odata intrata in casa, e sa dai drumul la televizor, s-ar putea ca o croaziera pe mare (unde ti-ar lipsi televizorul) sa fie un adevarat supliciu. Ne-am amuzat cu totii zilele trecute citind despre acel cuplu american care a facut sex in fiecare zi timp de un an. Nu stiu daca e neaparat un scop de dorit. Inclin mai degaba sa le dau dreptate psihologilor care cred ca incrancenarea de a stabili acest record a saracit partidele lor de amor de romantism si pasiune. Dar trebuie sa recunoastem: ce obisnuinta sanatoasa si-au facut oamenii aia! Deci: vrei sa faci mai mult sex? Pur si simplu fa-l! Fara sa-ti mai faci griji, fara sa mai amani, fara sa gasesti altceva mai bun de facut. Afodisiace sunt pe toate drumurile: si ciocolata, si sampanie, si ghimbir, si polen, si scortisoara… Singurul lor defect este ca… nu se iau singure. Nu-ti sar in gura cand treci pe langa ele. Tu, si numai tu, hotarasti ce e important pentru tine, ce alegi sa faci sau sa nu faci intr-un anumit moment.