Sfântul Ciprian te apără de farmece și vrăji și de lucrările diavolului

.

Sfântul Ciprian este cunoscut printre credincioși drept un fost vrăjitor, care i se închina zeului Apollo, dar care a trecut la creștinism, cucerit de puterea credinței în Iisus Hristos. Sfântul Ciprian este sărbătorit în calendarul ortodox pe data de 2 octombrie.

Sfântul Ciprian are o poveste de viață dramatică și plină de taine. Se știe că a fost vrăjitor în tinerețe, dar și cărturar și filosof, slujitor în templul zeului Apollo de pe Muntele Olimp.

Ciprian s-a născut într-o familie păgână și înstărită din Cartagina, iar părinții lui l-au îndrumat de mic copil către învățătură conform credinței și legilor lor. Încă de la 7 ani, sau 10 ani conform unor surse, Ciprian a fost trimis să facă școala alături de filosofii și slujitorii zeului Apollo din Olimp, în Grecia de azi. Aici, el a învățat și multe taine legate de misticism și vrăjitorie, ajungând unul dintre cei mai buni vrăjitori ai templului.  

Ciprian și puterile lui vrăjitorești

Legendele spun că Ciprian, dornic să stăpânească puterile naturii, ar fi învățat cum să cheme ploaia, cum să pornească furtuna și grindina sau cum să poruncească vântului. Se mai spune că el a trecut de partea diavolului și a învățat tainele magiei negre.

Curând, Ciprian a devenit un vrăjitor tot mai puternic, dar stricător și răzbunător, împlinind adesea vrerea celui Necurat. Chema grindina și distrugea recoltele oamenilor, stârnea furtuna pe mare și distrugea corăbiile pescarilor și trimitea tot felul de nenorociri printre oameni.

Ciprian a călătorit în mai multe zone din jurul Meditarenei, slujind în templele păgâne, de unde învăța multe alte vicleșuguri și vrăjitorii de la slujitorii zeilor.

A ajuns în cetatea Agra, unde i se închina zeiței Ira, apoi în cetatea Tauropoli, unde se închina zeiței Artemis. La 20 de ani, era deja inițiat în toate tainele magiei negre și ajunsese în Egipt, unde a învățat principiile astronomiei și a început să citească viitorul în stele.

Slujitor al diavolului

Sfântul Ciprian te apără de farmece și vrăji și de lucrările diavolului

În cele din urmă, s-a stabilit în Antiohia, unde era cunoscut deja drept un mare vrăjitor, prieten al diavolului, bogat și puternic, în fața căruia nimeni nu cuteza să vorbească. El însuși, după ce s-a căit pentru viața plină de păcate și a trecut la creștinism, a vorbit despre înțelegerile lui cu diavolul:

„Să mă credeți pe mine că singur pe diavol l-am văzut, pentru că prin jertfe l-am rugat și l-am sărutat și am grăit cu dânsul și cu aceia care sunt la dânsul mai mari și m-au iubit și mi-au lăudat înțelegerea mea și înaintea tuturor a zis: „Iată noul Amvrie, grabnic spre ascultarea noastră, vremelnic de împărtășania noastră”. Și mi-au făgăduit că au să mă pună boier, după ieșirea mea din trup și cât timp eu am să petrec pe pământ, în toate au să-mi ajute și mi-au dat spre slujirea mea un grup de diavoli. Iar când ieșeam de la dânsul a strigat către mine: „Îmbărbătează-te, nevoitorule Cipriane” și, sculându-se, m-a petrecut, încât și toți mai marii diavolilor s-au mirat. De aceea toți boierii lor pe mine mă ascultau, văzând cinstea ce mi se făcea de către dânsul. Era chipul lui ca o floare de iarbă și capul îi era încununat cu o coroană prefăcută, nu adevărată, ci nălucire de aur și pietre luminoase, care lumină chipul acela și hainele lui erau minunate. Iar când se întorcea încoace sau încolo se cutremura tot locul acela și mulți stăteau lângă scaunul lui cu fel de fel de rânduieli ale duhurilor răutății, întru mare supunere. Eu cu totul pe mine mă dădusem atunci, supunându-mă la toată porunca lui”, ar fi declarat însuși Ciprian.

Încercarea Iustinei

Povestea lui Ciprian avea să se împletească, însă, cu povestea la fel de minunată a Iustinei, o fată frumoasă, născută într-o familie păgână, care a trecut al creștinism, convingându-și și părinții să fie alături de ea.

Chiar dacă tatăl ei bătrân, Edesie, era slujitor al zeilor, fiica lui l-a îndrumat spre credința în Dumnezeu, i-a vorbit despre înțelepciunea lui Iisus și despre sacrificiul pe care l-a făcut Fiul Domnului. Spre bătrânețe, Edesie și soția lui, alături de Iustina, au cerut botezul în credința creștină, iar bătrânul a devenit preot în comunitatea lui.

Iustina era una dintre cele mai frumoase fecioare, fără prihană, curată și înțeleaptă, generoasă și foarte iubită de creștinii care mergeau la aceeași biserică. I se dusese vestea în cetate pentru bunătatea și frumusețea ei deosebită.

Un tânăr avut, pe nume Aglaid, s-a îndrăgostit de ea și a început să o pețească, urmărind-o peste tot și insistând să fie soția lui. Dar Iustina era deja mireasa Domnului și vroia să rămână fecioară întreaga viață și să slujească în biserica lui Iisus.

Aglaid a încercat să o cucerească prin tot felul de mijloace: cu bani, cu daruri, cu vorbe mieroase, ba chiar a încercat să o răpească de pe stradă, dar a fost salvată în ultimul moment de oamenii care i-au sărit în ajutor. În cele din urmă, tânărul s-a gândit să apeleze la ajutorul marelui vrăjitor Ciprian.

Ciprian și Iustina, sub puterea sfintei cruci

Legendele spun că Ciprian ar fi încercat să o cucerească pe Iustina prin tot felul de vrăji, a trimis diavolii în casa ei, a încercat să o ispitească și să o ademenească, dar toate au fost în zadar. De fiecare dată, fecioara se ruga aprins la Dumnezeu și primea și mai multă putere.

Ciprian a încercat să se răzbune pe vecinii ei și pe întreaga cetate, a trimis boli și necazuri și le-a transmis creștinilor care erau alături de Iustina că vor avea mai mult de suferit. Dar Dumnezeu i-a ocrotit și, de cum intrau diavolii în casele lor, creștinii îi alungau cu sfânta cruce și îl batjocoreau pe marele vrăjitor.

El însuși a văzut adevărul și s-a lepădat de diavol, fiind încredințat că puterea crucii și a credinței în Dumnezeu este cea adevărată. Ciprian a cerut apoi episcopului să îi arate învățăturile lui Iisus și să îl boteze întru creștinism.

Diavolul a încercat să se răzbune și să îl omoare, dar Sfântul Ciprian cu sufletul plin de căință a făcut semnul crucii și s-a rugat fierbinte la Dumnezeu să îl scape. Povestea spune că diavolul a pierit din fața lui, neavând nicio putere asupra unui suflet care se întorsese pe calea credinței.

Sfântul Ciprian și Iustina, surghiuniți pentru credința lor

Sfântul Ciprian te apără de farmece și vrăji și de lucrările diavolului

Mulți păgâni l-au condamnat pe Ciprian că și-a părăsit zeii și a trecut la religia creștină. L-au defăimat în fața autorităților și l-au acuzat că învrăjbește creștinii împotriva tuturor celorlalți, mai ales după ce Sfântul Ciprian a ajuns episcop în Cartagina.

Și el și Iustina au fost acuzați de tot felul de fapte neadevărate, fiind în cele din urmă arestați și torturați pentru a-și lepăda credința. Pe Ciprian l-au schingiuit zile întregi, iar pe Iustina au bătut-o cu biciul peste ochi și peste gură, obligându-i să se întoarcă la idolatrie. Dar ei rosteau numele lui Dumnezeu și se rugau la Iisus să îi ajute să îndure toate schingiuirile.

În cele din urmă, ei au fost trimiși la judecata Împăratului Claudius care, aflând întreaga lor poveste, a dat poruncă să fie tăiați cu sabia. Iustina a murit cu sufletul împăcat, știind că merge la mirele ei, Iisus Hristos. Iar Ciprian s-a supus de îndată călăului, așteptând moartea cu chipul senin. Povestea mai spune că, un om de rând din mulțime, pe nume Teoctist, văzând curajul și puterea lui Ciprian, a căzut în genunchi lângă el și chipul lui s-a luminat de credința lui Dumnezeu. Amândoi au fost sacrificați și tăiați cu sabia, pe data de 2 octombrie anul 304.

Moaștele Sfântului Ciprian, puteri tămăduitoare

Legenda acestui sfânt mai spune că, după ce a fost sacrificat la ordinul Împăratului Claudiu, trupul lui și trupul Iustinei au rămas șase zile pe câmp, în voia sorții. Abia mai târziu, un grup de creștini a adunat trupurile și le-au trimis la Roma, să fie îngropate după rânduiala creștină.

O femeie pe nume Rufina s-a ocupat de mormintele lor și a avut grijă să le povestească tuturor creștinilor despre martiriul celor doi. Oamenii au început să se închine la mormintele lor, iar mulți suferinzi au fost ajutați de Sfântul Ciprian să se vindece și mai ales să se întărească în credința lor întru Hristos.

În fiecare an, în ziua de 2 octombrie mai ales, când Sfântul Ciprian a fost ucis și s-a ridicat la ceruri, mulți creștini vin și se roagă la biserica lui din Roma și mulți spun că sunt izbăviți de durere.

Moaștele Sf. Ciprian în România

Și în țara noastră avem moaște ale Sfântului Ciprian, la București, în Biserica Sfântul Ciprian – Zlătari. Aici este adusă mâna dreaptă a sfântului, în partea stângă a altarului, într-o casetă de mici dimensiuni.

Creștinii vin și se roagă la Sfântul Ciprian, pe care îl consideră protector împtriva diavolului, împotriva farmacelor și vrăjilor, împotriva tuturor relelor și bolilor. Se ține slujbă mare la biserică în ziua de 2 octombrie, când este prăznuit Sfântul Ciprian, și se citesc acatiste pentru însănătoșire și pentru alungarea tuturor necazurilor și durerilor.

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton