Sfânta Irina este una dintre cele mai încercate mucenițe pomenite în calendarul ortodox pentru dârzenia și curajul cu care a luptat împotriva despoților păgâni. Sfânta Mare Muceniță Irina este sărbătorită pe data de 5 mai, iar ziua ei este închinată tuturor martirilor creștinismului.
Sfânta Irina a îndurat, poate, cele mai crunte și inimaginabile schingiuiri pe care le putea îndura o femeie în numele religiei creștine. Tânăra plăpândă, de o frumusețe rară, a fost sortită încă de la naștere să fie mireasa lui Hristos. Iar sufletul ei curat nu s-a abătut nicio clipă de la credința în Dumnezeu, în pofida tuturor durerilor și suferințelor pe care le-a pătimit.
Educație în spirit creștin încă din copilărie
Mucenița Irina s-a născut în cetatea Maghedon din Persia, în secolul al IV-lea. La naștere, Irina a purtat numele Penelope, ea fiind vlăstar regesc și singura fiică a regelui păgân Licinius.
Penelope era deosebit de frumoasă, spun izvoarele bisericești, iar tatăl ei a hotărât să o crească departe de curte, într-un turn bine păzit, alături de alte 12 fecioare. De teamă să nu fie ucisă sau furată de dușmanii lui, Licinius nu i-a dat voie fiicei sale să iasă niciodată din turn.
Pe de altă parte, Licinius se temea și de influența creștinismului, religia care începuse să se răspândească în Persia acelor vremuri. Penelope era singura lui moștenitoare, iar regele dorea ca fiica lui să ducă numele familiei mai departe și să conducă cetatea.
Alături de celelalte fete, Penelope era bine păzită și educația ei era desăvârșită de o femeie înțeleaptă pe nume Karia și de un bătrân filosof pe nume Apellian. Cel din urmă, însă, era un adept al creștinismului, religie pe care i-a insuflat-o și tinerei sale pupile, fără știrea regelui.
Numele Irina și misiunea ei trimisă de Dumnezeu
La vârsta adolescenței, când regele deja se gândea să își căsătorească fiica din interese politice, micuța Penelope a primit un mesaj miraculos din partea lui Dumnezeu. Pe geamul camerei sale au intrat pe rând un porumbel alb cu o ramură în cioc, un vultur cu o cunună de flori și apoi un corb cu un șarpe în cioc.
Înțeleptul Apellian i-a spus atunci fetei că cele trei păsări prevestesc destinul ei miraculos: ea va aduce bucurie și pace multor oameni, va avea parte de un destin strălucit, dar și de suferințe cumplite.
În aceeași seară, Penelope a fost vizitată de un înger care i-a transmis că numele ei va fi Irina, care înseamnă pace, și că misiunea ei pe pământ este să îl slujească pe Dumnezeu și să lupte pentru propovăduirea creștinismului.
Mucenița care a înfruntat cinci împărați
Irina a fost botezată în religia creștină și a refuzat să se căsătorească, așa cum îi cereau părinții. Regele Liciniu a încercat să o pedepsească, dar fata a reușit să îl convertească la creștinism vorbindu-i despre virtuțile acestei religii și despre învățăturile lui Iisus.
O poveste dramatică din viața ei spune că Liciniu ar fi dat ordin ca fiica lui să fie torturată, după ce a aflat că ea a distrus statuile idolilor la care se închinau. Regele ar fi ordonat ca Irina să fie călcată de cai, dar animalele au împietrit pe loc. Când regele s-a înfuriat, unul dintre cai l-a atacat și i-a smuls o mână.
Irina, știindu-se protejată de puterea lui Hristos, a înfăptuit un miracol, l-a salvat pe tatăl ei de la moarte, iar acesta s-a ridicat viu și nevătămat de sub copitele calului, cu brațul la locul lui. Toți cei care au asistat la sângerosul spectacol s-au convertit la creștinism, alături de părinții Irinei. Iar tânăra a început o adevărată campanie de creștinare a poporului din cetatea ei, sub îndrumarea bătrânului Apellian.
Torturi greu de imaginat și un curaj insuflat de credință
Mulți martiri creștini au îndurat schingiuiri și răzbunare fără seamăn din partea conducătorilor păgâni. Irina a fost nevoită să înfrunte patru regi care au supus-o un torturi greu de imaginat. Dar curajul și dârzenia ei au ajutat-o să nu își părăsească nicio clipă încrederea în Dumnezeu.
Povestea spune că a fost aruncată într-o groapă cu șerpi, apoi au încercat să o taie cu un ferestrău, să îi zdrobească trupul sub o moară de apă și să o ardă într-un taur de metal. Niciuna din încercările păgânilor nu a avut sorți de izbândă, deoarece Irina se ruga aprins și trecea prin toate nevătămată.
În cele din urmă, regele persan Sapor al II-lea a poruncit să fie omorâtă în anul 330 și să fie decapitată. Sute de oameni au aflat de moartea ei fulgerătoare. Irina era deja binecunoscută pentru miracolele pe care le înfăptuise în sprijinul creștinilor. Mii de oameni se convertiseră la creștinism admirându-i determinarea și fiind convinși de singura putere izbăvitoare a lui Dumnezeu.
Iar Tatăl ceresc și-a arătat încă o dată puterea și i-a redat viață Irinei, sculând-o din mormânt. Irina trecuse deja prin multe cetăți din Persia și convertise mii de oameni. După ce a înviat, un înger i-a purtat pașii în cetatea Mesembria, unde conducătorul și supușii lui venind înaintea ei, i s-au închinat ca unui apostol și au cerut să fie botezați creștini.
Mii de oameni au fost convertiți de Sfânta Irina
Din locurile ei natale, Irina a plecat spre Efes, unde a continuat să propovăduiască noua religie și a înfăptuit multe minuni, salvând sute de oameni de la boli și necazuri.
Când Domnul i-a dat de știre că firul vieții ei se apropie de final, mucenița și-a ales singură mormântul și s-a așezat să adoarmă pe patul de piatră, însoțită pe ultimul drum de mentorul ei Apellian și de alți oameni de încredere. Două zile mai târziu, când însoțitorii Irinei s-au întors să îngrijească mormântul, au găsit piatra dată la o parte, iar cavoul gol. Cu toții au crezut atunci că Sfânta Irina a fost chemată în Împărăția lui Dumnezeu.
Dar povestea spune că trupul ei ar fi fost descoperit la câteva secole după moarte, iar o parte din moaște au fost împărțite la biserici și mănăstiri creștine din Constantinopol, Grecia și Britania.
O altă sursă afirmă că Sf. Irina ar fi fost arsă pe rug la Tesalonic, apoi îngropată la Constantinopol, de unde, în anul 1118, câteva moaște i-au fost dăruite lui Henric I al Angliei. Moaște ale Sfintei Irina se găsesc în Mănăstirea Bronta din insula Samos (Grecia) și la Mănăstirea Sf. Ioan Teologul din Patmos (Grecia), iar capul Sfintei Irina se găsește la biserica Sf. Vasile din St. Louis, Missouri.
Sfânta Irina a ajutat mii de oameni să se creștineze și să urmeze virtuțile credinței care propovăduiește pacea și iubirea între semeni. Datorită misiunii sale creștine, Sfânta Irina este deosebit de iubită în popor și este cinstită în calendarul ortodox pe data de 5 mai.
Ce semnificații are numele Irina
Acest nume de sorginte greacă este foarte popular și în România. Zeci de mii de românce poartă numele Irina, dar sunt și mulți bărbați care poartă numele Irinel.
Irina înseamnă pace, iar acest nume era purtat de una dintre fiicele lui Zeus care era considerată zeița păcii. Zeița Irina avea multe temple în Grecia antică și la Roma, iar numele ei era deosebit de popular printre grecoaice. Și azi, Irina este un nume îndrăgit în Grecia, unde se folosește și varianta masculină Irineus.