Bolile inflamatorii intestinale (BII) distrug tot mai multe vieţi. Tinerii au cel mai mult de suferit. Şi, pentru ca simptomele sunt jenante, se ajunge la medic prea târziu sau sunt tratate la întâmplare. Mii de români sufera în tacere, iar numarul lor este în creştere.
Stilul de viaţa dezordonat, alimentaţia necorespunzatoare, sedentarismul, abuzul de antibiotice distrugatoare de flora intestinala, stresul sunt numai câteva dintre motivele pentru care, în ultimii ani, bolile inflamatorii intestinale, altadata rare, au început sa se manifeste în forţa şi pe la noi. Şi lovesc exact în populaţia tânara, apta de munca, însa incapabila sa presteze din cauza simptomelor bolii. Pe elevi şi studenţi îi împiedica sa-şi urmeze cursurile. Şi doar o mult prea mica parte dintre pacienţi are curajul de a merge la medic, neştiind ca boala lor are leac, deşi ajung prizonierii propriilor locuinţe.
Cum se manifesta si cum se trateaza o boala inflamatorie intestinala
Dintre bolile inflamatorii instestinale, cele mai frecvente sunt boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica sau colita ulcerativa. Sunt tulburari gastro-intestinale cronice, care se manifesta prin dureri abdominale, diaree (care poate sa dureze saptamâni sau chiar luni întregi), incontinenţa, pierdere în greutate, oboseala. Numarul scaunelor zilnice poate sa ajunga şi la 60 sau chiar peste! Iar prezenţa sângelui complica situaţia. Aşa se face ca suferindul ajunge sa se izoleze, devenind o povara, atât pentru el însuşi, cât şi pentru societate.
Potrivit specialiştilor, în cazul BII, una dintre problemele majore este legata de diagnosticare. În foarte multe situaţii, pacienţii trec prin mai multe examinari înainte de a primi diagnosticul corect. Pot trece luni sau chiar ani, întrucât simptomele sunt insuficient cunoscute şi pot fi comune cu ale altor afecţiuni ale tractului gastrointestinal. Totuşi, exista şi o veste buna: cu o diagnosticare corecta si un tratament adecvat, personalizat, se poate duce o viaţa absolut normala. În ce priveşte boala Crohn, autoimuna, înca nu exista un tratament de vindecare.
Dar medicaţia actuala poate face ca boala sa stagneze sau sa intre în remisie. Cam 75% dintre pacienţii cu boala Crohn necesita intervenţii chirurgicale, la un moment dat, în vreme ce 25% dintre cei cu colita ulcerativa sunt supuşi îndepartarii chirurgicale a colonului. BII mai sunt asociate şi cu apariţia altor boli, precum cele ale ochilor, articulaţiilor sau pielii.
Ce este o boală inflamatorie intestinală
Diareea, însoţita sau nu de hemoragie, febra, crampele abdominale şi scaderea în greutate pot fi cauzate de prezenţa bolii Crohn. Aceasta se traduce prin inflamaţia mucoasei intestinale, pe tot parcursul tractului digestiv, de la gura la anus. Adesea provoaca şi obstrucţie intestinala, fi stule şi abcese. Pe de alta parte, rectocolita ulcero-hemoragica sau colita ulcerativa poate cauza ulcere în colon si poate duce la complicaţii care pun în pericol viaţa pacientului. Se manifesta prin inflamaţii la nivelul rectului si al colonului, ceea ce duce la diaree, sângerari rectale, crampe abdominale şi puroi în fecale.
Ce e de făcut dacă ai o boală inflamatorie intestinala
“Cresterea numarului de pacienţi cu boli inflamatorii intestinale e legata de mai mulţi factori, printre care alimentaţia dezechilibrata, stilul de viaţa, folosirea iraţionala a antibioticelor, imunizarile repetate. Totuşi, unii factori declansatori ai bolii ramân în continuare necunoscuţi, pentru ca vorbim de o boala autoimuna. În acest moment, numarul celor care sufera este estimativ si e foarte posibil ca mulţi sa fie nediagnosticaţi. Acest lucru se întâmpla pentru ca simptomele sunt variate si comune cu ale altor afecţiuni – dureri abdominale, stare de oboseala, pierdere în greutate, diaree timp de zile sau saptamâni întregi. Astfel, de la apariţia primelor simptome pâna la diagnosticarea finala, pacientul trece prin multiple examinari, fara sa mai vorbim ca mulţi renunţa sa se mai prezinte la medic pentru ca le este greu sa admita ca sunt bolnavi. De aceea este foarte importanta conştientizarea şi cunoaşterea acestor afecţiuni, iar îndemnul meu catre toţi pacienţii este sa se adreseze medicului specialist pentru un diagnostic corect si o schema de tratament adecvata.” Prof. Dr. Mircea Diculescu, şeful Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni