„Daca totul pare sa mearga perfect, inseamna ca, mai mult ca sigur, ai pierdut din vedere ceva esential” spune o lege a lui Murphy. Bine, ai sa spui, pe principiul asta nu mai facem nimic.
Poti sa optezi (impreuna cu colegii tai, fireste), la o metoda mai putin folosita: brainstorming-ul negativ.
Inapoi in sala de sedinte
„Iar o sedinta?” s-a incruntat colega mea foto-editor cand i-am cerut din nou o fotografie cu oameni in sedinta, pentru acest articol. „Iar o sedinta?!” o sa te exasperezi tu, la fel ca si majoritatea oamenilor muncii. Culmea e ca nici seful care tine sedinta nu e neaparat incantat de ea.
Despre participanti, ce sa mai vorbim! Cu toate acestea, daca n-ar fi, nu s-ar povesti. Daca n-ar fi necesare, n-ar pierde nimeni timpul cu ele. Senzatia tuturor este ca sedintele ne rapesc din timul in care ar trebui, de fapt, sa muncim. Aminteste-ti totusi analogia unui celebru coach de manager-i: cand lucram, suntem ca taietorii de lemne care isi fac drum prin jungla.
Cand facem sedinta e ca si cum ne-am cocota in copac ca sa vedem daca mergem in directia cea buna. Iar un manager e cu atat mai valoros cu cat poate sa se urce mai sus si sa vada mai departe!
Procedura
Hai sa vedem ce e cu acest brainstorming negativ si la ce foloseste.
Cand se face? Mai ales atunci cand toata lumea este de acord cu noua idee, noua strategie sau noul proiect de lucru. Cand acestea par atat de potivite, oportune si fara de cusur incat un manager serios ar trebui sa-si puna intrebarea: „nu cumva am scapat ceva din vedere?”
Poate ca oamenii au optat pentru optiunea cea mai la indemana. Sau plictisiti, au ales prima idee, dar nu neaparat cea mai buna, ca sa scape de sedinte si sa se apuce mai repede de treaba.
Cand nu se face? Cand si-asa controversele in legatura cu acel aspect s-au prelungit exagerat de mult, daca oamenii au suspiciuni fata de competenta sefului sau a celorlati sau predomina o atmosfera competitiva, de „care pe care”, in care scopul comun al grupului, al echipei e lasat in plan secund.
Cum se face? Fiecare om din echipa cauta „cu lumanarea” aspectele negative sau eventualele consecinte negative ale ideii. Puteti sa le puneti pe hartie sau sa le scrieti pe mail. La fel cum brainstormingul pozitiv trebuie sa fie foarte indraznet si fiecare sa lase libera orice idee ii trece prin cap, tot asa si la cel negativ: da-ti drumul la cele mai sumbre presupuneri sau cele mai negre scenarii!
Etapa constructiva: membrii echipei se aduna si analizeaza fiecare obiectie sau critica, in detaliu. Unele se vor deovedi din start neintemeiate sau exagerate. Daca se descopera si pericole reale, trebuie stabilite strategii de preintampinare neajunsurilor ideii, gen „plan B”, adica „cum o scoatem la capat daca chiar s-ar intampla asa”.
La ce foloseste: Daca descoperiti o dificultate sau un dezavantaj imposibil de inlaturat poate ca e mai bine sa abadonati ideea initiala, inainte sa pierdeti resurse pretioase. Determinarea punctelor slabe ale proiectului e, de asemenea, unul dintre avantaje. Sa fi constient de „calcaiul lui Ahile” te ajuta sa-l protejezi mai bine!
De multe ori oamenii se tem sa critice, din jena de a nu ofensa pe cineva. Insa maturitatea unei echipe consta, printre aletele, si dintr-o judecata constructiva, in care nimeni n-o ia personal. Sunt criticate ideile sau practicile, nu indivizii. Daca ti s-a criticat sau chiar „ucis” ideea, nu inseamna ca ti-e contestata valoarea de profesionist.
„Mai multe capete judeca mai bine decat unul singur” spune proverbul, si nu intamplator. De aceea, profita de echipa ca sa-ti faci munca mai usoara si mai eficienta!