Reţetele vechi româneşti au uneori nume ciudate, alteori sunt făcute cu ingrediente pe care bucătăria modernă nu le mai combină la fel. Vezi câteva dintre cele mai interesante reţete tradiţionale româneşti ciudate.
Rețetă veche din Banat: Mâncare de brozbe
Rețeta „Mâncare de brozbe” se prepară în special în Banatul de munte ( dar se poate intâlni și în Ardeal (zona Hunedoara).
Ce sunt brozbele?
Conform Dicționarului Edimologic Român (1958-1966) termenul broajbă/ broajbe cu variantele sale brojbă, bro(a)șbă, bro(a)zbă, brojbe, bro(a)șbe, bro(a)zbe înseamnă nap, find împrumutat din cuvântul sârb „broskva” ce înseamnă „gulie”. În prezent, cuvântul „brozbe”/”broajbe” etc. este folosit cu diferite sensuri, în diferite zone ale țării desemnând legume cu aspect sferic, din familii apropiate: semnifică sfecle sau napi în județul Hunedoara (pe Valea Jiului:brozbe văcești = sfeclă furajeră, brozbe de mâncare = napi iar în satul Bărăștii Iliei brozbe = sfecle), are sensul de varză (în Moldova), gulii (în Ardeal – M-ții Apuseni) sau rapiță (în alte zone). În Maramureș broazbele sau brozbuțele au sensul de sarmale și de căpățâni. „Brozbele” cu semnificația „napi” se găsesc destul de rar în acest moment, fiind cultivate în zone restrânse din Banat (zona Caransebeș-Reșița) și din Ardeal (zona Hunedoara – Valea Jiului).
Ingrediente:
Brozbe – napi (pot fi înlocuiți cu sfeclă roșie)
Un ciolan sau carne de porc
Făină
Ulei
Piper și sare după gust
Smântână (pentru servire)
Se curăţă brozbele de coajă şi se rad pe răzătoarea de mere.
Se călesc împreună cu puţină ceapă.
Peste brozbele rase se adaugă apoi un ciolan crud sau carne de porc şi se călește împreună până se înmoaie carnea.
Se presară cu făină ca la ciuşpais, adăugându-se în mâncare după gust puţin piper măcinat şi se mai lasă pe foc aproximativ 10 minute.
Secretul bucătarului
Pentru o culoare plăcută a mâncării și având în vedere că napii se găsesc mai greu, în prepararea „Mâncării de brozbe” se poate folosi sfeclă roșie în loc de napi; mâncarea va avea o culoare foarte „apetisantă” însă va păstra gustul dulceag ca și în cazul în care ar fi fost folosiți napi.
În mâncarea gata preparată, când este servită se mai poate adăuga smântână, pentru un gust dulce-acrișor.
Rețetă veche din Ardeal: Lapte de bou (rețetă de post)
În Comuna Racoviță din Județul Sibiu rețeta se prepara din prune uscate și se mânca în loc de murături, cu fasole bătută. În alte regiuni, „Laptele de bou” se prepara din magiun cu apă călduță, la care se adăuga pâine. Varianta din Sibiu a rețetei se întâlnea și în Țara Moților (preparată cu apă) și în Maramureș (preparată cu lapte).
Ingrediente:
4 căni de seminţe de dovleac, decojite
un litru de apă/ lapte
sare
Mod de preparare
Apa/ laptele se fierbe.
Între timp, seminţele de dovleac se prăjesc la cuptor şi se macină până se obține o făină fină.
Făina din semințe de dovleac se adaugă în apa clocotită (sau în laptele clocotit).
Se amestecă „făina” din semințe de dovleac și apa clocotită (laptele clocotit) până când se obţine o pastă groasă, se adaugă sare şi se mai fierbe la foc mic pentru încă 10 minute.
Secretul bucătarului
Pentru a nu se afuma „Laptele de bou”, se amestecă permanent pe durata preparării.
Pentru ca „făina” din semințe de dovleac să se amestece cât mai bine cu apa sau cu laptele, semințele prăjite trebuie măcinate cât mai fin.
Mod de servire
Se pregătește o mămăligă tare din mălai Gold Maya. Se lasă să se răcească și se taie felii.
Se servește „laptele de bou” cu felii de mămăligă (pentru o savoare mai mare se poate „intinge” cu bucăți de mămăligă în „laptele de bou”).
Rețetă veche din Sibiu: Clepezeu
Ingrediente:
250 g caș,
150 g mălai
2-3 linguri de untură sau unt.
Mod de preparare
Se încinge untura sau untul într-o cratiță sau tigaie, se pune casul fărâmițat iar cand se face pastă se amestecă cu mălaiul.
Se servește cald cu lapte bătut sau iaurt.
Reţetele face parte din a doua ediție a programului de educație culinară „Descoperă tradiţiile culinare româneşti!”
Sursa foto cover: Shutterstock