Bamele sunt apreciate de tot mai mulți consumatori din România pentru gustul lor dulceag. Bamele au forma unor păstăi lungi și verzi și sunt preparate precum legumele cu diverse sosuri și garnituri.
Bamele se numără printre cele mai vechi păstăi comestibile cunoscute, originare din Etiopia. Încă din Antichitate s-au răspândit în Egipt și în Orientul Mijlociu, apoi în Asia și Europa.
Tot mai multe gospodine încep să cultive și să gătească bame și la noi în țară, fiind apreciate pentru gustul lor dulceag.
Numele științific al plantei este Hibiscus esculentus (Okra în limba engleză) și poate fi cultivată și în România, unde s-au înființat deja culturi intensive destul de profitabile.
Bamele cresc înalte aproape până la 1,5 – 2 metri, au frunze mari, rotunde, cu marginea dantelată și flori albe foarte frumoase, de forma unor clopoței.
Păstăile de bame sunt alungite, verzi, ajung la dimensiuni cuprinse între 5 și 10 cm și conțin semințe mici și albe, foarte moi. Bamele se culeg și se consumă cât sunt verzi, fragede și suculente. Dacă încep să se coacă, capătă o consistență cauciucată și nu mai au gustul dulce.
Bamele au nevoie de căldură și de apă în mod constant pentru a crește și a rodi. Ele trebuie cultivate la soare, în soluri hrănitoare, reavene și permeabile. Plantele cresc înalte și au nevoie de tutori pentru a le menține lujerii fragezi.
Bamele se cultivă în grădini din semințe semănate direct în sol după data de 15 mai, când pământul este cald și permite germinarea rapidă a semințelor. Păstăile se culeg când ajung la o dimensiune între 4 și 7 cm, la aproximativ 5 – 10 zile de la apariția florilor. Păstăile trebuie să fie fragede pentru a fi consumate.
Ce gust au bamele
Florile de bame leagă destul de repede după înflorire, iar păstăile au o creștere rapidă, la fel ca și castraveții. Păstăile trebuie consumate cât sunt verzi și au o consistență moale. Gustul lor este dulceag, destul de diferit de al altor legume, dar plăcut.
Unele specii de bame pot avea păstăile roșiatice, dar cele mai cunoscute sunt cele verzi.
De asemenea, unele specii pot avea țepi și se recomandă să tai păstăile folosind mănuși și o foarfecă pentru trandafiri.
Trebuie să mai știi că bamele sunt acoperite de perișori mici, aspri, drept pentru care nu toată lumea le agreează. Dar acești perișori nu se mai simt după prepararea termică.
Spre deosebire de fasolea verde, spre exemplu, bamele foarte fragede pot fi consumate și crude, în salate. Ele au un gust acrișor, ușor picant, dar și dulceag în același timp.
Bamele – valori nutritive
Puțin întrebuințate în bucătăria românească, bamele au totuși multe calități nutritive pe care este bine să le cunoaștem.
Bamele conțin substanțe nutritive esențiale, flavonoide și antioxidanți, vitamina C, dar și vitaminele A, K, E, B1, B2 și B3. De asemenea, bamele sunt bogate și în minerale și oligoelemente: calciu, potasiu, magneziu, fosfor, fier, zinc, cupru, mangan, seleniu și acid folic.
Cuercitina, lecitina și catecina pe care le conțin bamele sunt considerate elemente nutritive esențiale care pot combate apariția cancerului.
Iată ce conține o porție de 100 g de bame
33 calorii
1.9 g proteine
0.2 g grăsimi
7.5 g carbohidrați
3.2 g fibre
1.5 g zahăr
31.3 mg vitamina K
299 mg potasiu
7 mg sodiu
23 mg vitamina C
0.2 mg tiamină
57 mg magnesiu
82 mg calciu
0.215 mg vitamina B6
60 mcg de folați
36 mcg vitamina A
Ce beneficii pentru sănătate au bamele
Bogate în săruri minerale, oligoelemente și antioxindați, bamele sunt legume valoroase pentru sănătate și merită introduse în alimentație în lunile de vară, când apar pe piață.
Bune pentru digestie. Cu un conținut ridicat de fibre ușor de digerat, bamele sunt bune pentru persoanele care suferă de diaree, de constipație sau de balonare frecventă. Dacă sunt fierte sau gătite la aburi, sunt recomandate pentru problemele de digestie.
Ajută vederea. Datorită concentrației mari de vitamina A și antioxidanți, bamele sunt considerate legume bune pentru vedere și pentru a menține acuitatea vizuală cât mai mult timp la vârsta a doua.
Protejează pielea. Vitamina A, vitamina C și antioxidanții din bame sunt benefici pentru sănătatea pielii și pentru protecția ei față de razele nocive ale soarelui.
Susțin imunitatea. Vitaminele, sărurile minerale dar mai ales flavonoidele și antioxidanții din bame sunt buni pentru imunitate, apără organismul de radicalii liberi, ajută la eliminarea toxinelor și mențin celulele mai rezistente.
Susțin tensiunea arterială. Datorită faptului că sunt o sursă bună de potasiu și magneziu, bamele sunt considerate legume bune pentru persoanele care au probleme cu tensiunea arterială, deoarece ele contribuie la reglarea acesteia și împiedică depunerile de colesterol.
Bamele – contraindicații
Pe lângă numeroasele elemente nutritive benefice, trebuie să reținăm că bamele sunt o sursă bogată de oxalați, iar aceste substanțe se depun în rinichi și în vezică, aderând la nisipul și pietrele deja acumulate.
Persoanele care suferă de pietre la rinichi și infecții urinare este bine să consume cantități mici de bame.
Cum se gătesc bamele
Aceste păstăi cu semințe foarte mici și albe conțin un mucilagiu care este benefic pentru digestie și pentru organism. Dar multe gospodine se feresc să gătească bame tocmai din cauza mucilagiului și a perișorilor aspri care acoperă suprafața păstăilor. Pregătirea bamelor are un mic secret, care le face gustoase și scapi și de mucilagiu.
Bamele trebuie fierte înainte
Bamele fragede se spală bine, se curăță de cotor și se fierb în apă cu sare și câteva lunguri de oțet. Păstăile se fierb numai 5 minute după ce apa a dat în clocot, apoi se clătesc de mai multe ori cu apă rece și mucilagiul dispare.
Ce preparate poți găti cu bame
Bamele fragede pot fi pregătite la cuptor, la aburi, pot fi prăjite și fierte. De asemenea, bamele pot fi murate în oțet și pot fi folosite la salate. Bamele prăjite cu făină și ou sunt foarte gustoase, dar absorb multă grăsime.
În general, bamele pot fi folosite în supe creme de legume, în garnituri și tocănițe, cu sosuri de roșii picante sau cu orez basmati. Cea mai populară în România este mâncarea de roșii cu bame, care are un gust dulce-acrișor și devine foarte gustoasă dacă i se adaugă usturoi și mărar verde.