Metallica, istoria unei legende

Metallica este de departe cea mai bună şi cea mai populară formaţie heavy metal a anilor Ê¼80.
Cine ar fi crezut ca pe 28 octombrie 1981, atunci cand bateristul Lars Ulrich s-a alăturat lui James Hatfield (chitara şi voce), va începe o adevarată saga?
Cei doi au început să înregistreze la un radio ieftin piese făcute împreună. James se ocupa de voce, chitară şi bass, în timp ce Lars bătea conştiincios de tobe.
Metallica este de departe cea mai bună şi cea mai populară formaţie heavy metal a anilor Ê¼80.
Cine ar fi crezut ca pe 28 octombrie 1981, atunci cand bateristul Lars Ulrich s-a alăturat lui James Hatfield (chitara şi voce), va începe o adevarată saga?
Cei doi au început să înregistreze la un radio ieftin piese făcute împreună. James se ocupa de voce, chitară şi bass, în timp ce Lars bătea conştiincios de tobe.
Pentru a deveni o formaţie adevărată, prietenul şi colegul de cameră a lui Hatfield, Ron McGowney, a luat bassul, iar Dave Mustane lead-guitar-ul.
Cei patru au auzit numele Metallica la un prieten al lui James, Ron Quintana. Acum, cu o trupă completă şi un nume pe măsură, încep să cânte în deschidere la trupe consacrate, Saxon fiind una din ele.
AuÂ devenit repede renumiţi în muzica underground, publicul din Los Angeles şi New York fiind foarte receptiv la felul lor de a cânta.
Nemaisuportând conflictele dintre James şi Dave Mustane, McGovney decide să părăsească trupa. Căutând alt basist, Metallica l-a intâlnit pe Cliff Burton care a acceptat să intre în formaţie. Convinşi de Cliff James, Ulrich şi Dave Mustane s-au mutat în San Francisco.
Metallica şi-a făcut foarte repede un nume pe scena Trash şi s-a remarcat prin show-uri incendiare.
Ajunsă în Rochester, New York, trupa îi întâlneşte pe şefii labelului Megaforce Records,Â Jon şi Marsha Zazula, iar după câteva discuţii semnează un contract.
În New York, Dave Mustane nu poate rezista tentaţiilor şi începe să aibă probleme cu alcoolul, motiv pentru care este dat afară din formaţie şi inlocuit cu chitaristul Kirk Hammett.
Mustane işi va creea propria formaţie de succes – Megadeth, dar într-un interviu susţine că totuşi visul său ar fi fost să rămână alături de trupa în care şi-a început cariera.
Kirk Hammett, un elev al lui Joe Satriani (chitarist al cărui elev a fost şi Steve Vai) aduce propriul său stil în formatie, destul de diferit de cel al lui Dave Mustane, fapt ce iese în evidenţă după apariţia albumului Ride The Lightning.
Primul lor material, Kill’em All a apărut în 1983. Nu a avut un succes enorm, dar a creat un grup de fan loiali. Un an mai târziu a apărut Ride The Lightning, un album cu piese mai lungi şi mai elaborate, peste cele de pe Kill’em All.
Probabil principalul element care a contribuit la succesulÂ acestuia a fost melodia Fade To Black, un track mai lent, cu un mesaj mai adânc, pe care unii au considerat-o un îndemn la sinucidere.
Fade to Black este primul cântec mai lent, urmat the Welcome Home(Sanitarium) sau One care îi va deosebi pe cei de la Metallica de celelalte formatii trash ale momentului.
După ce semnează cu una din cele mai importante case de discuri de atunci – Elektra Records, trupa scoate la rampă albumul Master Of Puppets care este considerat de mulţi ca fiind cel mai bun album Heavy Metal al tuturor timpurilor.
Datorită faptului că nici un single nu a fost extras de pe album melodiile sunt difuzate rar, dar formaţia reuşeşte să ajungă în topuri datorită turneului lor: Damage Inc.
Din cauza problemelor cu alcoolul cei patru işi capătă porecla „Alcooholica”. Acesta este considerat un motiv de mândrie, iarÂ alcoolul devine o importantă parte din viaţa şi din modul lor de a concerta.
Pe 27 septembrie 1986, trupa primeşte o lovitură gravă, basistul Cliff Burton moare într-un accident de maşină. Viitorul lor era pus sub semnul întrebării datorită acestei pierderi care i-a lovit pe neaşteptate. Ştiind că Burton nu ar fi dorit ca Metallica să „moară”, ei încep foarte repede să caute un nou basist.
Două săptămâni după înmormantarea lui Cliff, Jason NewstedÂ s-a alăturat oficial formaţiei pe 28 octombrie 1986.
Vechii membri au încercat să-i testeze rabdarea nou-venitului, jucându-i multe farse şi tratându-l ca fiind inferior lor.
După ce au terminat turneul alături de nou lor basist, au lucrat pentru scurt timp la EP-ul Garage Days Re-Revisited. Acesta aÂ fost făcut pentru a testa noul studio realizat de ei, dar şi calităţile de basist ale lui Jason Newsted.
În anul 1988 trupa a înregistrat „And Justice For All”, un material ce conţinea unele din cele mai complexe melodii caântate vreodată de Metallica. Acesta este primul album de studio lansat după moartea lui Cliff Burton.
Deşi pe spatele albumului este trecut numele basistului Jason Newsted, linia de bas se aude foarte puţin pe acest material.
Bateristul Lars Ulrich spune că acest lucru a avut loc datorită faptului că Jason nu s-a prezentat la sesiunile de înregistrări şi nu a avut un cuvânt de spus vis-a-vis de mixarea finală a albumului.
Anul 1991 a fost anul în care Metallica a lansat cel mai popular album al lor numit chiar „Metallica” (cunoscut de fani sub numele de Black Album). O mare parte din înregistrări au fost filmate pentru a face un documentar despre ei numit : „A year and a half with Metallica”.
Cel mai mare hit al lor, „Enter Sandman”, a devenit a devenit foarte cunoscutÂ – pe această piesa işi făceau intrarea luptătorii de wrestling şi jucătorii de baseball.
Acesta a fost singurul album al celor de la Metallica care s-a vândut până la epuizare.Â Â Â Â În anul 1995, după o pauză binemeritată, formaţia a început să lucreze la albumul „Load” care după un an a fost terminat.
Iniţial, se vroia ca acest material să fie format din două părţi, dar în final s-a hotărât că vor fi două albume: Load si Reload.
Aceste albume au reprezentat o schimbare importantă în stilul muzical al celor de Metallica.
În 1996, toată trupa s-a tuns, acest lucru devenind un motiv de amuzament pentru ziarişti şi pentru prietenii lor de la formatia „Alice In Chains”.
Schimbarea de stil nu i-a impresionat pe fani şi nici vânzările nu au fost pe măsură, ele fiind mai scăzute decât la ultimele trei albume.
În 1998, Metallica a reînceput să cânte cover-uri care au fost introdu-se pe un dublu-cd: Garage Inc. Ei cântă melodii ale celor de la Black Sabbath, Thin Lizzy, Mercyful Fate, dar şi alte melodii care nu îi reprezintă.
În martie 1999 primarul oraşului San Francisco a proclamat oficial ziua „Metallica”. O lună mai târziu, Metallica înregistrează câteva melodii cu orchestra simfonică din San Francisco aăaturi de care au un oarecare succes.
Unul din evenimentele care a scăzut popularitatea formaţiei foarte mult a fost scandalul Napster. Atunci când Lars Ulrich a găsit pe acest site un demo al melodiei „I Disapear” care nu aparuse încă pe piaţă, hotărăşte să pornească un război împotriva acestui site şi a utilizatorilor săi închizând în jur de 300.000 de conturi ale celor care publicau melodii Metallica.
În timp ce-şi făceau planuri pentru realizarea unui nou material, în anul 2001, Jason NewstedÂ părăseşte formaţia spunând că şi-a făcut prea multe probleme cântând muzica pe care o iubeşte.
După mai multe interviuri, NewstedÂ dezvăluie că motivul plecării sale a fost proiectul său personal, Echo Brain, pe care Hatfield îl dezagrea.
În 2003 Metallica l-a găsit pe actualul basist, Robert Trujillo, care lucrase anterior cu Ozzy Osbourne. Metallica scoate al optulea album de studio care ajunge pe primul loc în topuri. Acesta promovează un sunet mai metalic, mai neprelucrat ca un răspuns la criticile fanilor.
Tot în acelaşi an a apărut un documentar despre trupa care scotea la iveală toate tensiunile dintre membrii trupei şi cum aceştia au reuşit să treacă peste ele. În final acest film-documentar a avut efectul scontat – promovarea albumul St. Anger.
Pe 16 februarie 2006, trupa a anunţat oficial oprirea colaborării cu producătorul Bob Rock alături de care au fost de la apariţia celor mai de succes album al lor „The Black Album”.
Locul său va fi preluat de Rick Rubin care a mai colaborat cu Red Hot Chili Peppers, Audioslave, Weezer, Slipknot, System Of A Down, Slayer.
În iulie 2008, trupa a susţinut un concert la Bucureşti, concert la care au participat 24000 de fani.
Text şi foto: Universal Music