Românii care locuiesc în orașe puternic poluate pierd în medie patru ani din viață. Anual, 25.000 de oameni își pierd viața din cauza aerului toxic, a atras atenția șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.
În România, poluarea este la cote înalte, iar asta atrage consecințe grave în rândul populației. Cele mai afectate sunt persoanele din mediul urban puternic poluat, cum ar fi municipiul București. Acestea pierd în medie patru ani din speranța de viață din cauza aerului toxic.
Țara noastră se clasează în topul țărilor europene cu cea mai mare poluare a aerului. În fiecare an, poluarea atmosferică cauzează în jur de 400.000 de decese premature în statele europene. Dintre acestea, până la 25.000 sunt din România, după cum arată studiile europene oficiale.
„Comparând cu COVID-19, poluarea este cam pe acolo, dacă nu puțin mai sus” în ceea ce privește numărul de persoane decedate, a declarat șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu pentru Digi24. Acesta susține că rata de viață a românilor ar putea crește chiar și prin simpla activitate de colectare selectivă.
Cum ne afectează poluarea
Potrivit experților, expunerea la particule toxice poate cauza în timp apariția bolilor respiratorii.
„Scade apărarea la nivelul cailor respiratorii. Orice infecţie cu care noi intrăm în contact este mult mai uşor de contractat, și evoluţia acelei afecţiuni poate să fie cu un grad de severitate mai mare. Dacă vorbim despre alte tipuri de poluare, cum ar fi poluarea acustică sau fonică, pe timp îndelungat aceasta duce la creşterea nivelul bazal al stresului ceea ce în mod direct determină o scădere a răspunsului imunologic”, a explicat Valeriu Gheorghiţă, infecţionist la Spitalul Militar.
„Particulele care apar în aer ca urmare a poluării, inhalate în căile respiratorii, declanşează local procese inflamatorii, procese care favorizează infectarea cu virusuri sau cu bacterii. Dacă vorbim despre poluarea pe stradă, un rol protector împotriva inhalării unei cantităţi mari de poluanţi îl are masca”, a declarat și Beatrice Mahler, managerul Spitalului „Marius Nasta”.
„Copiii din zonele poluate au deficit de învățare și un IQ mai mic”
Poluarea „crește riscul cancerului și a bolilor bronho-pulmonare, dar și numărul bolilor alergice la copii. Trebuie făcut ceva, pentru că gunoiul menajer e o formă de poluare, iar managementul greșit al gunoiului menajer poate contribui la poluarea aerului. Incinerarea greșită a deșeurilor aduce particulele poluante în aer și apoi în plămânii noștri.
Aceste particule sunt toxice, ajung în alveolele pulmonare, declanșează reacții inflamatorii cronice care, în ani de zile înseamnă pierderea elasticității plămânului, care nu mai este funcțional. Apoi, multe din substanțele pe care le respirăm sunt preluate în sânge și își exercită toxicitatea în întreg organismul.
Aerul încărcat cu monoxid de carbon afectează capacitatea de învățare, de memorare. Copiii din zonele poluate au deficit de învățare și un IQ mai mic decât cei din zonele nepoluante”, a explicat Radu Țincu, medic de Terapie Intensivă-Toxicologie la Spitalul Floreasca din București, potrivit sursei citate anterior.
Deși România este una dintre țările cu cea mai mare rată de deces din cauza poluării, pe meleagurile autohtone există și localități cu o calitate excepțională a aerului. Satul Poiana Mărului din zona Banatului, precum și localitatea Colibița din Bistrița-Năsăud, sunt considerate locurile unde există cel mai pur aer din Europa.