Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri în fiecare zi din Săptămâna Mare

Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este ultima săptămână din Postul Paștelui. Slujbele care se țin în Săptămâna Patimilor și toate obiceiurile din aceste zile ne amintesc cu pioșenie de patimile lui Iisus Hristos și de ridicarea lui pe cruce în Vinerea Neagră.

Săptămâna Patimilor începe imediat după Duminica Floriilor și reprezintă ultima săptămână în care se mai ține post înainte de Paștele cel luminat. În această săptămână, fiecare zi este numită ”Mare” – Lunea Mare, Marțea Mare… Vinerea Mare și fiecare zi ne amintește de învățăturile, pătimirile și judecata lui Iisus care a fost sacrificat pentru mântuirea credincioșilor.

Săptămâna Mare este, poate, cea mai semnificativă perioadă de post de peste an. În mod tradițional, credincioșii trebuie să meargă la biserică sau să se roage în fiecare zi acasă și să țină ultimele zile de post cu strictețe.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Pe lângă rânduielile bisericești, sunt păstrate o serie de obiceiuri și tradiții populare care marchează ultimele zile de post, până când credincioșii primesc lumina binecuvântată de Paște.

Deniile din Săptămâna Patimilor

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Slujbele de seară care încep în Duminica Floriilor continuă în fiecare zi din Săptămâna Mare, până în Vinerea neagră când se ține prohodul Domnului.

Aceste slujbe se țin după amiaza târziu în biserici sau aproape de miezul nopții în mănăstiri. Slujbele de seară se numesc denii sau vdenii, ceea ce înseamnă priveghere de seară.

Deniile din Săptămâna Mare sunt deosebite de alte slujbe de seară ținute peste an. La aceste denii din Săptămâna Patimilor preoții țin anumite predici, cântări și rugăciuni specifice pentru Paște.

Deniile de luni, marți și mercuri cuprind Liturghia darurilor înainte sfințite. Credincioșii care merg seara la biserică trebuie să țină un post strict peste zi, pentru a se putea împărtășii la denie. Preotul iese cu Sfintele Daruri și anume cu Trupul și cu Sângele lui Hristos și împărtășește credincioșii.

În Joia Mare sau Joia Patimilor se oficiază Liturghia Sf. Vasile cel Mare. În unele lăcașuri de cult are loc ritualul spălării picioarelor care amintește de gestul de smerenie făcut de Iisus înainte de Cina cea de taină. Hristos le-a spălat picioarele apostolilor Săi dovedindu-le încă o dată că El este cel trimis să îi învețe și să îi izbăvească.

La denia din Vinerea Mare se citește prohodul Domnului și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, pânza pe care este înfățișată punerea Domnului în mormânt.

Sâmbăta Mare este ziua în care este prăznuită înmormântarea lui Hristos, iar seara începe Slujba de Înviere de la care toți credincioșii vor primi lumina sfântă adusă de la Ierusalim.

Tradiții și obiceiuri din Săpămâna Patimilor – ce se face în fiecare zi

Lunea mare

Este ziua în care toți gospodarii trebuie să deretice prin case și prin curți. Se face o curățenie lună. Femeile se ocupă de bucătării, de cămări și toate camerele casei. Se scot toate hainele la aerisit, se aruncă vechiturile, se bat covoarele și se spală geamurile.

Bărbații ajută la treburile gospodărești, se ocupă de curte, de livadă și de animale sau se duc la câmp unde continuă lucrările agricole. Până miercuri sunt permise lucrările câmpului, apoi acestea trebuie oprite până după Paște.

Tot Lunea Mare este ziua potrivită pentru reparații prin casă. Apoi, seara, se merge la biserică, la denie.

Marțea Mare

Gospodinele continuă treburile mai grele de prin casă. Ele spală geamurile, curăță fiecare colțișor din bucătărie și din casă. Se aspiră, se dă cu mătura, se curăță praful din toate ungherele.

Totodată, femeile se ocupă și de curățenia din grădina cu flori sau din grădina de legume, ajutate de bărbați.

Miercurea din Săptămâna Patimilor

Este ultima zi în care se mai face curățenie și în care femeile se ocupă de treburile mai grele. Este și ziua în care trebuie să termini de cusut și de tors din furcă. Exista pe vremuri credința că, dacă rămânea furca netoarsă în Joia Mare, femeile aveau să fie pedepsite de Joimăriță, care putea să le ardă degetele leneșelor.

În multe zone, se continuă lucrările din grădină, se adună cenușa din sobă și se aruncă pe lângă straturile de legume, să fie protejate de dăunători.

În câteva sate, pe vremuri, copiii colindau miercurea din ușă în ușă, pe la casele mai înstărite, să primească ouă proaspete de vopsit.

Pentru bărbați, este ultima zi în care mai pot face lucrări la câmp sau la pădure. De joi, se vor ocupa mai mult de treburile gospodăriei și de animale.

Joia Patimilor

Tradiții vechi spun că în zorii zilei de joi, în Săptămâna Patimilor, se deschid mormintele și sufletele morților vin în peregrinare scurtă pe la casele lor. Femeile merg la biserică să ducă de pomană pentru morții din familie, colaci și dulciuri de post, pe care le împart celor care vin la slujbă. Tot pentru sufletul morților, în Joia Mare se aprind focuri prin curți și prin cimitire.

Acasă, gospodinele au misiunea să pregătească cele mai importante bucate de Paște. În Joia Mare se coc pasca și cozonacii cu nucă. Cojile de ouă folosite la aceste preparate se adunau într-un vas și se aruncau în Sâmbăta Mare pe o apă curgătoare. Astfel, găinile și puii din ogradă erau feriți de uliu, iar Blajinii (ființe mitice care trăiesc sub pământ) erau vestiți că se apropie Paștele.

Tot în Joia Patimilor se vopsesc ouăle și musai printre ouăle fierte și vopsite pentru Paște trebuie să fie și ouă roșii. Culoarea roșie aduce aminte de sângele și sacrificiul Mântuitorului răstignit pe cruce în Vinerea neagră.

Obiceiurile vechi mai spun că în Joia Mare nu mai trebuie spălate haine. Hainele se mai spală abia după ce trec sărbătorile Paștelui. Și tot în Joia Mare era interzis să dormi ziua, că altfel te făceai leneș tot anul.

Vinerea Mare sau Vinerea neagră din Săptămâna Patimilor

Este ziua în care a fost răstignit Iisus și credincioșii trebuie să țină post negru până seara. În această zi, nu se fac treburi, nu se coace și nu se gătește, nu se mai face curățenie, nu se coase și nu se lucrează.

Pe vremuri, oamenii ieșeau cu picioarele goale în roua de dimineață, în ziua de vineri, să fie sănătoși tot anul. Apoi dădeau cu tămâie pe la pomi, pe la vița de vie și pe la animale să fie ferite de boli, de trăsnet și de animalele sălbatice.

Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi un an mănos.

După amiaza, creștinii merg la biserică să treacă pe sub masă, în semn de pocăință. Dacă e vremea bună, preoții scot masa afară, așază pe ea Sfântul Epitaf și flori și îi împărtășesc pe credicioși.

Sâmbăta Mare

Dacă în Vinerea Patimilor nu este bine să faci treburi prin casă și pe lângă casă, Sâmbăta Mare este ziua în care femeile se ocupă de preparatele tradiționale pentru Paște. Sâmbăta se pregătesc borșul, drobul, carnea de miel, cozonacii, plăcintele și pasca.

La sate, femeile pun diverse bucate tradiționale în coș și merg la biserică să fie sfințite la slujbă. Din pasca sfințită se dau bucățele și la animalele din curte, la găini și la pui, să fie sănătoase și să crească ferite de boli.

Tot sâmbăta, femeile pregătesc pentru întreaga familie hainele bune și câteva haine noi pentru fiecare, pentru a merge la slujba de Înviere. Se spune că de Paște este bine să porți ceva nou și mai ales să te îmbraci frumos pentru biserică, pentru a fi curat, frumos și sănătos tot anul.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Mihai Bendeac era certat cu Gabriel Cotabiță. Actorul regretă: „Iartă-mă. Deși e prea târziu. Mi-am dovedit că sunt un om prea mândru”

Fanatik

LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2024, turul 1: Prezența la vot în timp real, sondaje, rezultate vot, exit poll, incidente. Câți români au votat până acum

GSP.ro

Marea iubire a lui Ion Țiriac are o afacere de succes » Cu ce se ocupă femeia

Urmărește-ne pe Google News