Mihai Morar realizator radio TV: „Iubirea începe să semene cam mult cu un reflex condiţionat.”
Habar n-ai să o mai săruţi. Tu nu-ţi dai seama că, de luni de zile, doar îi umezeşti vârful buzelor, în timp ce cu un ochi te uiţi la ceas, iar cu celălalt îţi cauţi pe noptieră cheile de la maşină? Ai uitat cum e să-i ţii obrajii calzi în palma rece, să-ţi treci degetele ca un pieptene prin părul ei scărmănat după somn şi să o tragi violent la pieptul tău, întâi să geamă scurt de durere, iar apoi să-ţi mulţumească icnit pentru plăcere. „Mi-era sete de tine. Dormi acum! Te trezesc eu!“. Abia aici urmează scena în care trebuie să tragi uşa după tine.
Dimineaţa, când pleci, tu nu o mai laşi să doarmă o oră. Pur şi simplu, trânteşti uşa şi o uiţi înăuntru. Ca un .xls de importanţă capitală, pe care în loc să-l tragi în bară, îl închizi mişeleşte.
Ai început să urăşti sms-urile. Şi telefoanele la ore fixe. Şi buzzurile de pe mess. Ai descoperit existen-
ţa monosilabică. „Miau!“ e acum „Da!“. Ping-pongul cu mesaje de sub masa din meeting room l-ai
înlocuit cu un reply din templates: „Şedinţă“. Vă trăiţi depărtarea diurnă între „brb“, „tesuneucandtermin“ şi „haipacaepolitie“. Rhett Butler ţi se pare penibil, Mr. Darcy din „Mândrie şi prejudecată“ e un romantic libidinos, până şi tehnicile de cucerire ale lui Casanova te îngreţoşează prin exces de dulcegării. Eroul tău este, în cel mai bun caz, Mark Marronier al lui Beigbeder, care se îmbată rău şi se droghează puţin, se îndrăgosteşte repede şi părăseşte urgent, vizitează mult şi nu vede nimic. Icon-ul tău masculin pipăie, nu mângâie şi doar se tăvăleşte, nu face dragoste.
Dar ţie îţi place de „eul cel nou“.
Nu mai chinui serverele Google, începându-ţi ziua cu mize mici. Râzi de vechea ta versiune, cel care tasta în căsuţa de search „statusuri pentru ea“. Şi te umfli precum un curcan când îţi aminteşti cât ai evoluat. Oricum, era penibil să-i dedici zilnic statusuri unei singure persoane. Eşti mândru însă de relaţia ta. Ai început-o dintr-o nebunie, ai crescut-o cu zâmbete şi, în sfârşit, ai adus-o, raţional, la maturitate. N-ai fost niciodată amantul perfect, dar eşti cel mai bun organizer din lista de oferte. Şii că florile se oferă pe 14, pe 1 şi pe 8. Ai învăţat că sâmbăta dimineaţa se aduce o tavă la pat, duminica e frumos s-o plimbi de mână în Herăstrău, concediul de vară se face pe şezlong, în Creta, şi cel puţin o dată pe an e bine să zburaţi pentru un weekend la Paris.
Iar o dată pe lună e bine să-i rabzi terapia prin shopping, cărându-i spăsit sacoşele prin mall. Când vii din delegaţie sau teambuilding, e mereu deschisă o benzinărie pe Valea Oltului, de unde iei cadouri variate: ursuleţi de pluş, un set cu două cănuţe cu inimioare, trufe sau ciocolăţele Merci.
Pentru tine, liniştea e sinonimul fericirii. Şi mă miră un singur lucru. Până acum nu te-a oprit nimeni pe stradă să te tragă de mânecă. „Pssst! Vă grăbiţi undeva? Ia vedeţi, n-aţi uitat ceva pe drum?“
«Icon-ul tău masculin doar se tăvăleşte, nu face dragoste»