Home > Diverse > Înălţării Sfintei Cruci. Tradiții și obiceiuri în această zi de sărbătoare
Înălţării Sfintei Cruci. Tradiții și obiceiuri în această zi de sărbătoare
.
Actualizat 14.09.2020, 12:16
Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci a Domnului.
Conform credinței populare, Ziua Crucii vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei și reprezintă momentul în care se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele lăsate la lumină în primăvară. Credincioșii cinstesc ziua crucii prin post și păznicie.
Potrivit tradițiilor, în această zi credincioşii sfinţesc la biserică căni noi, de a căror toarta leagă câte un fir de aţă roşie, pline cu miere şi lapte și acoperite cu un colac. După sfințire, cănile se dau de pomană săracilor, în memoria celor decedați.
De Ziua Crucii, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie, denumiți în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu, nu trebuie culeşi acum, ci trebuie păstraţi că ofranda pentru păsările cerului. În serile culesului stugurilor, oamenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutura şi muzica.
În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt considerate plante magice şi se sfinţesc la biserică. Se spune că florile de busuioc sfinţit acum alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul sfințit se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor, pentru a le ocroti de boală.
Citește gratuit ediția de septembrie a revistei Unica. O găsești AICI