Cum gestionezi emoțiile negative care vin spre tine din social media?

Atributele unei personalități psihologice mature sunt: reziliență emoțională, maturizare, dezvoltare personală, capacitate de adaptare și flexibilitate la nou sau necunoscut, gestionarea conflictelor, a situațiilor de criză și, implicit, a emoțiilor negative, asumarea responsabilității pentru dispoziția personală și a celorlalți, capacitatea de a lua decizii, de a găsi soluții, discernământul.

De exemplu, dacă observăm un copil cu vârsta de până în 7 ani, vom constata următoarele: modul în care acesta gestionează emoțiile (fie ele negative sau pozitive) este unul instant, necenzurat, direct, molipsitor, irațional. Acel lucru se întâmplă deoarece la nivelul creierului unui copil, sistemul limbic (centrul emoțional) conduce activitatea cerebrală, iar lobul frontal se maturizează la adolescenţă, fapt ce explică de ce procesele gândirii funcţionează diferit la copil față de cele ale adultui.

De observat în acest sens este că în timp ce vârsta biologică crește, vârsta emoțională a omului poate stagna sau regresa, în funcție tocmai de modul de gestionare a evenimentelor negative din copilărie. Din literatura de specialitate și practica de cabinet, educația privind gestionarea emoțiilor negative, cel puțin înainte de 1989, era privită ca un moft deoarece oamenii erau preocupați cu subzistența materială.

O observație care servește ca analogie la explicarea comportamentului emoțional al omului în social media: instant, uneori necenzurat, care cere atenție, molipsește, impactează un număr mare de oameni, depășește simțul rațiunii și poate duce la acțiuni „negândite”.

Maurice Munteanu, reacție dură după victoria lui Călin Georgescu. 'Treziți-vă!' Ce mesaj a transmis editorul de modă

Recomandarea zilei

Social media – un spațiu de ventilare a emoțiilor

Ce se întâmplă cu avalanșa de informații care ajunge la noi în mediul online este că această capacitate de a discerne între informații este umbrită de nevoia normal a omului de a ventila sau elibera tensiunile emoționale.

La fel ca un proces de curățenie și întreținere a casei, și „curățenia” casei interioare este necesară.

Trecutul neștiut al femeii care aspiră la titlul de Prima Doamnă a României. Ce s-a aflat acum despre Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu

Recomandarea zilei

Atunci când nu suntem educați sau obișnuiți să acordăm un spațiu emoțiilor negative, procesul se produce de la sine, în mod inconștient, mai ales în perioadele de maximă tensiune. Spațiul în care se produce această ventilare a emoțiilor negative este fie spațiul intim-personal (relația de cuplu, familie), fie spațiul social media, care a devenit în ultimii anii, un „înlocuitor” al relațiilor inter-umane.

Cu mențiunea că în mediul online, barierele morale sunt uneori lesne de îndepărtat sub stindardul anonimatului, și atunci, asumarea responsabilității emoțiilor pe care le exprimăm tinde să devină din ce în ce mai mică, iar intensitatea lor din ce în ce mai mare.

Cu alte cuvinte, ne este mai dificil să ne exprimăm emoțiile negative în fața unei persoane decât o facem în scris, în spatele unui monitor, deoarece consecințele imediate sunt mai mici (este puțin probabil să dau socoteală pentru ceea ce spun în mediul online, deși sunt situații în care poți răspunde în fața justiției pentru defăimarea unei persoane publice, de exemplu).

Iată câteva modalități proactive de eliberare a emoțiilor negative:

• Spațiul, timpul și auto-educația pentru reflecție și introspecție. Un mod proactiv de a elibera emoțiile negative este să le recunoaștem și să le numim, în primul rând, și să aflăm sursa lor reală.
• Scrie într-un jurnal cu scop de descărcare a gândurilor și a emoțiilor
• Activități artistice și creative – ca metode de sublimare (transformare) a emoțiilor
• Consiliere/consultanță psihilogică cu un specialist
• Metode de relaxare și eliberare bazate pe mișcare fizică
• Cultivarea emoțiilor pozitive autentice și împărtășirea lor cu ceilalți. Un instrument util este practica recunoștinței la sfârșitul zilei: indiferent cum a fost „paleta emoțională” pe parcursul unei zile, este important să găsim 5 motive reale pentru care suntem recunoscători în acea zi.

În continuare, voi explica de ce informațiile care circulă în mediul online sunt cele care trebuie gestionate înaintea gestionării emoțiilor provocate.

Social media și efectul butterfly al emoțiilor negative

Un efect subtil al exprimării emoțiilor în social media este butterfly effect, adică mesajul inițial se propagă rapid și ajunge la o mare masă de oameni. În acest sens, discernământul celui care emite informația, dar și a aceluia care o primește poate fi o soluție la gestionarea emoțiilor negative în spațiul online.

Atunci când circulă o informație de interes general (cum este cazul pandemiei de anul acesta) circulă rapid și emoțiile subliminale asociate evenimentului în sine.

Aceste emoții negative sunt „construite” atât prin calitatea evenimentului (știrile de la ora 5 sunt recunoscute pentru tipul de eveniment „catastrofal” prezentat), cât și prin limbajul folosit în articolele de presă, unghiul sau perspectivă din care este prezentată informația, conflictele de interese din spatele problematicii, sursele credibile care prezintă informația.

Conform efectului negativității (negativity bias), evenimentele cu o natură negativă au un efect mai mare asupra stării și proceselor psihologice umane decât cele neutre sau pozitive.

Emoțiile negative colective au așadar o putere mare de influențare a individului din cauza câmpului informațional mare pe care îl creează.

Social media – un spațiu de informare și/sau manipulare?

Unul dintre efectele social media ar putea fi considerat acela că reprezintă un instrument de informare rapid. Cu toate acestea, calitatea informațiilor din mediul online poate lăsa de dorit, în primul rând, pentru că se produce acest efect al „telefonului fără fir”, iar sursa originală a informației nu mai poate fi ușor identificată de cel care primește mesajul.

Teoria psiho-socială numită Gatekeeping (Paza la intrare) al lui Kurt Lewin (1943) afirmă că orice mediu de informare ar trebui să aibă „păzitori” care filtrează informația înainte de a ajunge la publicul larg. Făcând o analogie cu presa clasică, reporterii erau acei „paznici ai informației” care erau obligați, cel puțin în școala de jurnalism, să verifice o informație din trei surse înainte de a o publica. O altă analogie pertinentă este furnizorul de cursuri de dezvoltare personală și educație care poate funcționa ca un „paznic” al informației de calitate.

Astăzi, social media tinde să înlocuiască jurnalismul în ochii cititorilor din lipsă de timp, iar efectele adverse mai puțin vizibile al ingerării rapide de informație tind să fie ignorate: calitatea și sursa informațiilor, credibilitatea și reputația surselor de informare.

Cu toate acestea, modul în care alegem astăzi să ne informăm și să ne auto-educăm, mai ales în zona dezvoltării personale, este divers, ceea ce susține efortul conștient al omului de a căuta cursurile, informațiile și specialiștii care i se potrivesc.

În spațiul online, poți gestiona informațiile care cauzează emoții negative, la fel o faci și în viața offline, folosind discernământul (capacitatea de selecție, filtrare a informațiilor și a surselor de informare pe baza credibilității, reputației, educației, specializărilor, diplomelor etc.).

Cristina Lotru este Life & Corporate Coach și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul Cum să gestionezi emoţiile negative în viaţa personală şi profesională.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cine este Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu. A locuit în Austria și a scris mai multe cărți

Fanatik

Ce conține șunca Pikok vândută în magazinele Lidl, de fapt. Are mereu un preț special, dar mulți români nici măcar nu citesc eticheta

GSP.ro

Fiul lui Călin Georgescu a fost coleg de cameră cu Novak Djokovic: „Alături de Nole am băut primul meu pahar de alcool”

Urmărește-ne pe Google News