Cum au făcut oamenii de afaceri primii bani

Sunt personalităţi de marcă în România, iar numele lor reprezintă branduri consacrate, prin afacerile pe care le-au dezvoltat sau prin pasiunile duse la nivel de performanţă.
Dacă te gândeai că succesele lor se datorează vreunui noroc întâmplător sau pentru că au tras lozul câştigător, ei bine, intervievaţii noştri au reuşit prin idei şi forţe proprii să îşi câştige proprii bani încă din copilărie.

Aşadar, dacă acum criza financiară a pus monopol pe multe afaceri, pe vremea comunismului nu existau prea multe oportunităţi antreprenoriale. Aşa că fie te apucai să vinzi ciocolată sau mărtişoare, fie să dai meditaţii sau să faci contrabandă cu ţigări.

Fireşte, nu erau chiar singurele alternative, însă aşa au câştigat primii lor bani Mihai Albu, Monica Tatoiu şi Peter Imre.

Pentru legenda a tenisului românesc, Ilie Năstase, tenisul a fost mai mult decât o pasiune. Încă de la vârsta de 7 ani a intrat în Clubul Sportiv al Armatei „Steaua”, clubul care a propulsat cei mai mulţi sportivi români în cele mai importante competiţii internaţionale.

A început tenisul la secţia de copii, iar primele rezultate au venit rapid – în 1959 devine campion naţional la copii, la juniori în 1962 şi la seniori în 1967 şi 1968.

Însă, pentru cine nu ştie, înainte de a pleca în turneele de mare şlem, Ilie Năstase a lucrat în armată, unde era şef de depozit la o unitate militară. Cu banii din primul salariu de 800 de lei, îşi aminteşte că şi-a cumpărat o bicicletă, care i-a fost furată în două zile.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Mai târziu, este promovat în funcţia de ofiţer, sportivii de la Steaua, club care aparţinea de Ministerul Apărării, fiind recompensaţi cu grade militare.

Au urmat apoi marile turnee din circuitul ATP, iar după ce şi-a cules laurii pe marile stadioane de tenis, Ilie Năstase a înregistrat performanţe şi în cadrul militar.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

„Am fost promovat ofiţer, nu pentru mult timp pentru ca apoi am fost plecat in turnee. Au urmat apoi rezultatele mele la tenis, ca mai tarziu, dintr-un soldat neputincios, sa ajung general cu două stele, in 2007”, îşi aminteşte Ilie Năstase.

De la bani din note la afaceri cu ţigări

Atras din studenţie de afacerile cu ţigări, în cazul lui Peter Imre această pasiune nu s-a transformat în viciu, ci i-a adus o poziţie bună şi unul dintre cele mai lungi mandate, de 12 ani, în cadrul companiei americane Philip Morris, unul dintre cei mai mari producători de ţigări din lume.

Deşi era mai greu să faci rost de valută pe vremea comunismului, dacă reuşeai totuşi să cumperi, puteai să intri fără probleme în shop-urile cu produse de lux, adresate cu precădere diplomaţilor şi persoanelor străine.

Dar şi Peter Imre reuşea sa se „ strecoare” aici, de unde cumpăra ţigări şi le vindea cu 15-20 de lei pachetul.

Însă, primii săi bani i-a câştigat cu sudoarea frunţii, de la vârstă de 6 ani, îşi aminteşte omul de afaceri.

„ La şase ani am început să fac bani din note. Părinţii mei erau ahtiaţi să învăţ bine aşa că pentru fiecare notă de 10 primeam un leu. Reuşisem să strâng ceva bani fără prea multă osteneală pentru că mi-a şi plăcut cartea. Mai câştigam bani şi din carneţele de consemnaţiuni pentru elevi, emise de CEC, care valorau atunci 25 de lei”, povesteşte el.

Cine spune că fumatul şi sportul nu se împacă? În cazul lui Peter Imre, antrenamentul la atletism îi aducea şi un câştig în plus. Pe vremea aceea, cine era înscris în Lotul Naţional de Atletism primea spor de supraalimentaţie de 800 de lei, cu care puteai cumpăra ciocolată şi glucoză. Dar el prefera să vândă cupoanele la preţ dublu, iar cumpărători erau destui.

Atras cu precădere de negoţuri mai „ palpitante”, mai târziu a început să aducă din Ungaria produse care nu se prea găseau la noi, precum sterilete şi anticoncepţionale, pe care lua bani frumoşi aici.

„ Făceam des drumul spre Budapesta de unde aduceam anticoncepţionale şi sterilete. Ţin minte că aveam nişte ciorapi de contrabandist lungi de la gleznă până la genunchi în care ascundeam steriletele. Erau destul de scumpe pe vremea aia, în jur de 1000 de lei, pentru că se găseau greu, aşa că dacă vindeam patru reuşeam să câştig cât salariul unui profesor universitar, care nu avea mai mult de 4000 de lei”, ne mai povesteşte omul de afaceri.

Romaniţa vindea espadrile turceşti

Cu o carieră de succes de 16 ani şi o casă de modă care îi poartă numele, Romaniţa Iovan nu s-a mulţumit doar să defileze pe podiumurile de prezentare.
În 1986 s-a angajatat cu carte de muncă la UCECOM ca manechin, însă marea pasiune pentru croitorie a determinat-o să găsească alternative pentru a-şi deschide propria casă de modă.

Aşa că în 1991 a luat legătura cu Marian Popa, director general pe vremea aceea la Rank Xerox România (companie de birotică şi echipamente de birou), care i-a oferit şansa să realizeze faimosul calendar Rank Xerox pentru anul 1992.

„ Mi-a spus că vor lansa o expoziţie de profil, deschisă celor interesaţi de realizarea calendarului, şi dacă am o idee să vin să o expun, iar dacă le place, demarăm colaborarea.

A fost o şansă importantă şi o mare provocare pentru mine, dar şi o onoare, fiind pentru prima oară când compania alegea pe cineva din România să execute calendarul”, spune Romaniţa Iovan.

A pregătit aşadar două idei pe care le-a propus, un pictorial cu manechine şi un melanj între rugbişti şi copiatoare, fiind aleasă prima dintre propuneri.

„ Cunoşteam câţiva fotografi buni, iar ca manechine, am apelat la colegele mele. Mai greu a fost să găsesc o tipografie bună care să mă ajute să scot un produs de calitate, aşa cum îşi doreau cei de la Rank Xerox”, îşi aminteşte designerul român.

Colaborarea i-a adus aproximativ 15.000 de dolari, bani cu care s-a lansat în comerţul cu produse chinezeşti. Primele importuri aduse din China au fost espadrilele pentru copii şi bărbaţi, care au avut mare succes pe piaţa românească şi pe care le comercializa la Romexpo.

În 1992 a reuşit să îşi deschidă o casă de modă, iar doi ani mai târziu şi-a inaugurat şi primul magazin „Romanitza” , în incinta hotelului Sofitel.

Află de pe pagina următoare cum şi-au câştigat primii bani Monica Tatoiu şi Mihai Albu!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro