Gripa porcină: retrospectiva pandemiei

.

Prima pandemie a secolului XXI, gripa porcină a stârnit numeroase controverse. Urmăreşte retrospectiva pandemiei şi află cum a evoluat situaţia în lume, de la primul caz şi până astăzi.
La sfârşitul lunii martie 2009, Edgar Hernandez, un băieţel mexican de cinci ani, a început să se simtă rău, având simptomele unei răceli. Dar boala lui era mai mult decât atât. Din analize a reieşit că baiatul era infectat cu o tulpină nouă a virusului H1N1, cunoscut ca virusul gripei porcine.

Oficial, Edgar este prima persoană din lume care a fost infectată cu virusul pandemic, deşi în satul lui, oamenii aveau simptomele caracteristice încă din decembrie 2008, iar câţiva bebeluşi muriseră, aparent din cauza unei răceli.

Gripa porcină „evadează” din Mexic

Până la sfârşitul lui martie, virusul ajunge în SUA, prima victimă fiind o fetiţă de nouă ani. La începutul lui aprilie, europenii află despre un nou virus gripal, dintr-un articol preluat din presa mexicană.

După câteva zile, mexicanii încep să-şi facă griji în legătură cu noua boală şi avertizează autorităţile americane.  Câteva zile mai târziu, Mexicul înregistrează şi primul deces, o femeie diabetică, de 39 de ani. Deşi, la început, s-a crezut că avea pneumonie, se pare că ea a fost prima victimă a gripei porcine.

Pe 24 aprilie, OMS emite prima avertizare privind noua tulpină virală, iar la numai câteva zile, gripa porcină ajunge în Europa, printr-un spaniol întors din Mexic.  

Imediat, comisarul pentru sănătate al UE sfătuieşte europenii să nu călătorească în SUA sau Mexic. Românii primesc aceeaşi recomandare de la Ministerul Afacerilor Externe. Peste două zile, OMS ridică alerta de pandemie la gradul 5, iar Comisia Europeană cere schimbarea numelui din „gripă porcină” în „gripă nouă” pentru a nu provoca un dezastru în industria alimentară.
 
La 1 mai erau deja 331 de cazuri, în 11 ţări, iar 10 zile mai târziu, numărul îmbolnăvirilor crescuse deja la  4,694 de cazuri, în 30 de ţări.

Primele cazuri de gripă porcină în România

Directorul OMS avertizează că urmează un nou val, mult mai puternic, de îmbolnăviri, după ce a fost acuzat că ar fi luat măsuri exagerate privind gripa porcină. Teorii ale conspiraţiei apar în lumea întreagă. Un australian anunţă că noul virus ar fi apărut dintr-o eroare umană, evoluând din virusurile folosite în laboratoarele de cercetări.

După câteva alarme false, primul caz din România apare pe 27 mai: o femeie care tocmai venise din SUA. Ca urmare, începe vânătoarea de bolnavi: toţi pasagerii care aterizează pe aeroporturile româneşti sunt obligaţi să completeze un chestionar privind starea lor de sănătate, iar cei care completează greşit sunt amentinţaţi cu dosar penal.

Odată cu prima lună de vară, Ministerul Sănătăţii anunţă că Institutul Cantacuzino este capabil să producă un vaccin împotriva gripei noi. Anunţul pică la ţanc pentru că, pe 11 iunie, OMS ridică nivelul de alertă pandemică la gradul 6, cel mai înalt posibil. Organizaţia estimează că virusul va circula prin lume timp de un an sau doi.

Pe 12 iunie, compania farmaceutică elveţiană Novartis anunţă că este gata primul lot de vaccinuri antigripale. Produsul lor va fi aspru criticat, câteva luni mai târziu.

Semnale de alarmă privind reacţia exagerată a OMS apar şi în România.  Vasile Astărăstoae, preşedinte al Colegiului Medicilor, califică drept suspect faptul că pandemia a coincis cu momentul în care se discuta despre reducerea cotizaţiei către OMS, măsură legată de criza economică. Astărăstoae consideră că nu era necesară declararea unei pandemii în momentul când existau doar 124 de decese în lume, la persoane cu o patologie preexistentă.

Primele vaccinuri, aprobate de UE

După o vară liniştită, cazurile de gripă se înmulţesc în România, astfel că, în septembrie, Ministerul Sănătăţii anunţă demararea campaniei de vaccinare, programată pentru luna decembrie. Urma să fie folosit un vaccin produs de Institul Cantacuzino. Câteva săptămâni mai târziu, vaccinurile erau deja gata în alte ţări, Comisia Europeană autorizând primele vacicnuri, printre care şi cel produs de Novartis. În acelasi timp, încep să apară întrebări cu privire la siguranţa vaccinurilor pandemice. În SUA, un grup de angajaţi din domeniul sănătăţii dau în judecată Food and Drug Administration, care ar fi aprobat spre vânzare nişte vaccinuri insuficient testate.

Dar virusul îşi vede de treabă, în ciuda controverselor, aşa că pe 24 octombrie, preşedintele Obama declară stare de urgenţă în SUA, după decesul a peste 1000 de americani. Câteva zile mai târziu, şi bulgarii iau aceeaşi decizie.

La nivel mondial, tot mai mulţi oameni sunt îngrijoraţi de efectele vaccinurilor, după ce doi suedezi în vârstă îşi pierd viaţa în urma vaccinării.

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton