Destinul creează uneori legături stranii între oameni, fie ei membrii aceleiaşi familii sau străini aflaţi în diverse colţuri ale lumii. Coincidenţele sinistre din viaţa lor, morţile sau accidentele stranii ne fac să ne întrebăm dacă au un mesaj pentru cei rămaşi în urmă.
Doi soţi despărţiţi de multă vreme şi-au găsit sfârşitul, unul lângă altul, fără să ştie. Totul s-a petrecut în 1996, la periferia Parisului. Poliţia a fost chemată la locul unui accident rutier deosebit de grav, în care şoferii celor două maşini au decedat pe loc. Investigaţia a luat amploare şi poliţiştii au descoperit că cele două victime erau de fapt soţ şi soţie, dar se despărţiseră de aproape un an şi nu mai ţineau legătura unul cu altul. Nici unul dintre ei nu a ştiut cine este în maşina cealaltă.
Ofiţerii care au anchetat accidentul au ajuns la concluzia că a fost o coincidenţă sau ironia crudă a sorţii şi au exclus ipoteza unei crime pasionale. Povestea celor doi parizieni a şocat opinia publică, dar nu este singura. Numeroase coincidenţe macabre ajung tot mai des pe prima pagină a ziarelor.
Blestemul fraţilor din Caraş
Într-o singură zi, la şase ore distanţă, un frate şi o soră au pierit în accidente rutiere, fără să afle niciunul despre moartea celuilalt. Tânărul Emanuel Davidescu, de 27 de ani, conducea cu viteză pe şoseaua E70, între comuna Topleţ şi Băile Herculane. Într-o curbă, a pierdut controlul automobilului şi a intrat pe contrasens, sub roţile unui TIR.
Bărbatul a murit pe loc, între fiarele contorsionate ale maşinii. Aceeaşi soartă a avut-o şi sora lui, în aceeaşi zi, la câteva ore distanţă. Maria Pătraşcu se afla cu soţul ei şi copiii în remorca unui tractor, la numai 50 de kilometri de locul în care fratele ei murise. Un TIR a lovit din spate remorca tractorului şi sora lui Emanuel şi-a pierdut viaţa într-o clipă. Soţul ei şi copiii au scăpat deoarece impactul loviturii i-a aruncat pe câmp. Cei doi tineri, care şi-au găsit moartea în aceeaşi zi, în condiţii aproape indentice, erau fraţi vitregi, dar crescuseră împreună, în aceeaşi familie.
Tată şi fiu, acelaşi destin tragic
Soarta a vrut ca doi soţi şi doi fraţi să aibă acelaşi sfârşit, fulgerător şi tragic, lăsând multe semne de întrebare în urma lor. O familie din Petricani are însă o poveste pe cât de sinistră, pe atât de bizară. Un tânăr şi-a găsit sfârşitul întocmai ca tatăl său, la marginea unei şosele, călcat de o maşină. Singura diferenţă este că cele două decese s-au petrecut la distanţă de opt ani. În toamna anului 2002, Ioan Agavriloaie a fost izbit şi omorât de o maşină, în timp ce traversa strada.
Bărbatul era beat şi nu a reuşit să se ferească din calea pericolului. Fiul lui avea să îi împărtăşească soarta, în 2010. Tot beat fiind, Cătălin a adormit într-un şanţ, pe marginea unei şosele circulate din comună. A doua zi, un trecător l-a găsit cu capul zdrobit, semn că fusese lovit de o maşină, iar şoferul fugise de la locul accidentului. Ce blestem l-a atras pe tânărul de numai 23 de ani în locul fatidic unde şi-a găsit moartea? Coincidenţa stranie cu soarta tatălui său pare să nu aibă nicio explicaţie.
Presentiment macabru
Soarta crudă a Maricicăi Hăhăianu din Râmnicu Sărat a şocat opinia publică din ţară şi a lăsat o familie împietrită de durere. În urmă cu doi ani, tânăra a fost ucisă în Italia dintr-o răzbunare prostească. Se afla la coadă, în faţa unui ghişeu de bilete din gara Anagnina din Roma. Oboseala şi nervozitatea au făcut să izbucnească o ceartă între Maricica şi un tânăr. După ce şi-au procurat biletele de tren, italianul Alessio Burtone a urmărit-o pe peron şi a lovit-o cu o ură greu de imaginat. Maricica a căzut, şi-a pierdut conştiinţa şi a ajuns la spital în comă.
După o săptămână, medicii au decuplat-o de la aparatele care o ţineau în viaţă, argumentând familiei că nu mai are nicio şansă să supravieţuiască. Ironia sorţii face ca ucigaşul Maricicăi să poarte numele fiului ei. În 2007, tânăra a născut un băieţel pe care l-a botezat Alessio, deoarece îi plăcea în mod deosebit acest nume… Cine ar fi crezut că numele, legat de cea mai mare bucurie din viaţa ei, avea să fie mai târziu legat de moartea ei violentă?!!
Coincidenţele, fericite sau tragice, se petrec în jurul nostru mai des decât am crede, doar că nu auzim întotdeauna despre ele. Lui Albert Einstein îi plăcea să spună că sunt modul în care Dumnezeu acţionează sub umbrela anonimatului. Poate că avea dreptate, dar e greu de crezut că situaţiile tragice sunt intervenţii divine.
Biblia ne învaţă că Dumnezeu nu este cauza suferinţei, el este speranţa şi puterea sufletului. Oamenii au mereu tendinţa să facă legături între evenimente, iar coincidenţele au fost înzestrate de-a lungul timpului cu valenţe mistice, uneori supranaturale. Superstiţioşii le spun blesteme, ştiinţa le spune pure întâmplări. Cu toate acestea, fatalitatea ne face să ne întrebăm de fiecare dată dacă universul ne transmite un mesaj şi cum putem să îl descifrăm. Cu siguranţă, fiecare întâmplare din viaţa noastră, cu atât mai mult coincidenţele, are un mesaj pentru noi…