Inedit: Reîncarnarea, între mit şi adevăr

De îndată ce încep să vorbească, unii copiii descriu cu lux de amănunte evenimente şi persoane pe care nu aveau de unde să le cunoască. În ultimii ani, au fost studiate sute de astfel de cazuri din întreaga lume, iar teoria reîncarnării pare să ascundă în ea un sâmbure de adevăr.
Câţi dintre noi nu suntem tentaţi să credem că sufletul nu moare odată cu trupul? Unii susţin că există viaţa de apoi, alţii cred că ne întoarcem pe pământ şi trăim o nouă viaţă, fără să ne mai aducem aminte de cea anterioară. Bineînţeles, dovezi de necontestat în favoarea reîncarnării nu există. Dar când afli că un copil de doi sau trei ani cunoaşte amănunte tulburătoare din viaţa unei persoane decedate demult, acest lucru te pune pe gânduri. Profesorul canadian Ian Stevenson, şeful Departamentului de psihiatrie din cadrul Universităţii Virginia, considera că reîncarnarea poate fi o metodă de supravieţuire a spiritului. Timp de
40 de ani, el a călătorit în toată lumea şi a analizat în detaliu cazurile a 3.000 de copii care păreau să îşi amintească vieţile lor anterioare.

Primele semne apar de la doi ani

Cărţile lui Stevenson au fost criticate de multe voci, dar au atras atenţia asupra unui fenomen pe care ştiinţa de azi nu îl poate explica. Una dintre cele mai importante concluzii la care a ajuns cercetătorul canadian este că majoritatea copiilor care au avut amintiri din vieţile anterioare aveau între doi şi patru ani. După vârsta de şase, şapte ani, amintirile se estompau, fiind treptat înlocuite cu amintiri din viaţa prezentă. Pe de altă parte, aproape jumătate dintre copiii studiaţi de el spuneau că au avut parte de o moarte violentă în viaţa trecută. În fiecare caz, el a verificat spusele copiilor, descoperind de multe ori că persoanele despre care vorbeau au existat, iar rudele acelora au confirmat situaţiile descrise de cei mici.

Semnele din naştere, un indiciu?

Deseori, Ian Stevenson a făcut legătura între semnele de naştere ale copiilor şi evenimentele dramatice prin care au trecut în vieţile anterioare. Un băieţel indian, născut cu o serie de cicatrice pe piept, îşi amintea că a murit împuşcat în piept. Un alt băieţel, tot din India, susţinea că în viaţa anterioară şi-a pierdut degetele de la o mână într-un accident de muncă. Băieţelul se născuse cu cioturi, în loc de degete, la mâna dreaptă. Profesorul Ian Stevenson a notat că o bună parte dintre copiii pe care i-a studiat aveau gesturile unei persoane adulte. Unii dintre ei au avut atitudinea unui soţ sau a unui frate mai mare când s-au întâlnit cu rudele din viaţa anterioară. Alţii se jucau imitând meseria pe care spuneau că au avut-o în trecut.

Un caz incredibil

În anul 2004, postul de televiziune american ABC News transmitea un reportaj despre un băieţel de şase ani care părea să fie reîncarnarea unui pilot decedat în cel de al Doilea Război Mondial. Printr-o stranie întâmplare, băieţelul purta acelaşi nume cu soldatul de care îşi amintea, şi anume James. Încă de mic, James prefera să se joace doar cu avioane, dar de la vârsta de trei ani, jucăriile lui au început să îi provoace coşmaruri. Se trezea brusc din somn şi striga speriat că avionul a luat foc şi „omul dinăuntru nu poate să iasă”. Cu timpul, James a început să le spună părinţilor lui ce echipament trebuie să conţină un avion de luptă şi cum trebuie pilotat. Niciunul dintre părinţi nu lucrează în domeniul aviaţiei şi copilul nu avea de unde să afle astfel de amănunte. Apoi, băieţelul şi-a amintit numele pilotului, al avionului său şi chiar al bazei militare de unde a decolat în ziua în care a fost doborât de artileria japoneză. Intrigaţi, părinţii au început să urmărească documentarele din cel de al Doilea Război Mondial şi au descoperit că tot ce le povestea copilul lor se potriveşte cu viaţa pilotului James Huston Jr. care a murit în 1945. Micuţul James Leininger s-a născut în 1998, fără să aibă nicio legătură de rudenie cu familia pilotului. Cazul lui a fost intens mediatizat, fiecare detaliu pe care îl povestea a fost verificat, iar oamenii de ştiinţă nu au putut oferi nicio explicaţie pentru ceea ce i se întâmpla micului James.

Momentul care i-a schimbat destinul Oanei Roman. Avea 13 ani când s-a întâmplat! 'M-am îngrăşat 25 de kg în 2-3 luni'

Recomandarea zilei

Indicii ale vieţilor anterioare

Conform lui Stevenson şi altor cercetători, există anumite indicii care apar frecvent la copiii care îşi amintesc alte vieţi:
► senzaţia puternică şi stranie că au mai trecut printr-o anumită situaţie;
► abilitatea de a vorbi o limbă străină, fără să o înveţe de la cineva;
► sentimentul că nu se simt bine în pielea lor, că ar fi trebuit să aibă alt sex;
► au semne multiple din naştere;
► au vise, deseori coşmaruri, în care se văd adulţi;
► au anumite obsesii şi temeri, uneori legate de modul în care şi-au pierdut viaţa anterioară.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro