EXCLUSIV! Interviu cu actrița Renee Zellweger: „Am învățat că «Nu» este un cuvânt pe care ar trebui să îl folosesc mai des decât o fac“

M-a onorat invitația Netflix de a fi singurul jurnalist din România care îi ia interviu actriței Renée Zellweger. Nu ai ocazia să cunoști o vedetă laureată cu Premiul Oscar prea des, așa că am luat avionul spre Los Angeles cu multe scenarii, emoții și întrebări în bagaj. Văzusem în avanpremieră cele zece episoade din filmul „What/If“ („Repercusiuni“), cea mai nouă producție originală Netflix în care joacă Renée. De altfel, acesta este primul și cel mai important rol într-un serial TV din cariera actriței în vârstă de 50 de ani. Thrillerul neo-noir explorează consecințele alegerilor unor oameni respectabili, care ajung să facă lucruri inacceptabile.

Primul sezon spune povestea unei oferte avantajoase, dar bizare, pe care o femeie misterioasă, Anne Montgomery (Renée Zellweger), o face unui cuplu din San Francisco care are nevoie de bani: Lisa, interpretată de Jane Levy („Castle Rock“, „Suburgatory“) și Sean Donovan, jucat de Blake Jenner („American Animals“, „Glee“). Anne Montgomery, o femeie de afaceri puternică și bogată, îi propune Lisei, o cercetătoare tânără care își dorește să salveze lumea cu descoperirea ei medicală, să îi ofere investiția financiară de care are nevoie pentru o noapte cu soțul său. Condiția este ca el să nu spună niciodată ce s-a întâmplat în acea noapte. Mike Kelley, scenaristul și producătorul executiv al serialului, mi-a mărturisit că s-a inspirat din „Propunere indecentă“, dar și din alte filme ale anilor ’8o și ’90: „Atracție fatală“, „Mâna care împinge leagănul“ sau „Instinct primar“.

„V-ați lăsa partenerul să se culce cu altcineva pentru bani?“

„V-ați lăsa partenerul să se culce cu altcineva pentru bani?, am updatat această întrebare în felul următor. Anne Montgomery pune o clauză în contract în care specifică faptul că nimeni nu va afla ce s-a întâmplat. Anne compromite în felul acesta comunicarea dintre soți și acest lucru le poate distruge relația. Acesta este și mesajul meu despre societatea din ziua de azi. Noi nu comunicăm cu adevărat, așa cum nu ascultăm cu adevărat“, – spune Mike Kelley. Apoi adaugă că l-a atras la Renée Zellweger vulnerabilitatea ei, percepție pe care crede că o are și publicul, prin prisma rolurilor jucate.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Sinceră să fiu, așa am perceput-o și eu stând de vorbă cu ea. Fragilă, prietenoasă, dulce. E pregătită oricând să facă o glumă și zâmbește chiar și atunci când refuză să răspundă la o întrebare. După ce a trecut prin furcile caudine ale tabloidelor care au comentat felul în care și-a schimbat aspectul, dar și căsătoria cu artistul Kenny Chesney, Zellweger a reușit să găsească ceea ce niciun rol sau premiu nu ar fi putut să-i ofere vreodată: echilibrul. În 2019, nu numai că Renée și-a pus ordine în viață, dar a revenit într-un serial care ar putea fi luat în considerare la Premiile Emmy, și s-ar putea întoarce la Oscaruri cu mult așteptatul film biografic „Judy“, care se va lansa în toamnă și care o are în prim-plan pe legendara artistă Judy Garland.

Raluca Hagiu: Renée, ești într-o formă de invidiat. Te-ai antrenat pentru acest serial mai mult decât pentru „Chicago“?

Renée Zellweger: Oh, mulțumesc! Doamne, nu! Tocmai m-am întors din Anglia, unde am filmat câteva luni și am avut un program foarte solicitant. Am doar câteva obiceiuri sănătoase, care îmi plac mult, și niște pantaloni care mă flatează.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Mike Kelley îmi povestea că ai luat decizia de a juca în serial foarte repede…

Da, mai repede decât și-ar fi imaginat. Am citit scenariul episodului-pilot, mi s-a părut interesant, ne-am întâlnit și în 15 minute am hotărât că vom fi prieteni. Mi-a plăcut faptul că Mike s-a jucat cu acest gen neo-noir, pe care nu prea îl mai vedem în ziua de azi, iar personajul meu este foarte diferit de ce am jucat până acum. Îl admir pentru că își dorește să creeze un material relevant, cu implicații sociale, care explorează alegerile și consecințele. Cum, când, de ce ne-am putea compromite din punct de vedere moral? Pentru că ne este frică, pentru a obține ceva?

Ai avut în minte vreun personaj feminin atunci când ai interpretat rolul lui Anne Montgomery?

Mike Kelley mi-a spus să o am în minte pe Anne Bancroft, în rolul doamnei Robinson din filmul „Absolventul“, dar fără viciul său, alcoolul. Pur și simplu o persoană care poate manipula circumstanțele în favoarea ei.

Ce simți față de personajul tău?

Anne Montgomery este extraordinară! O admir și, pe măsură ce o cunoști, începi să înțelegi mai bine de ce este așa cum este. Toți suntem suma experiențelor noastre, doar că experiențele ei sunt mai speciale și, din acest motiv, și ea este specială. A muncit mult pentru a ajunge în poziția în care este. Îmi place la nebunie cât este de fioroasă. Nu putem să ne dăm toate mai multă importanță, așa cum face Anne? Să recunoaștem că sexualitatea înseamnă putere și că uneori o folosim pentru a conduce, să simțim că ceea ce ne dorim ni se cuvine și să fim îndrăznețe pentru a obține ce vrem? De ce nu?

De ce crezi că nu o facem?

În multe cazuri, acest comportament nu este considerat politicos sau demn pentru o doamnă. Sau poți avea probleme dacă nu joci după reguli. Dar cred că aceste truisme sunt pe cale de dispariție. Cred că odată cu noua generație de femei tinere care au cunoscut dintotdeauna lumea așa cum este ea acum, cu femei în poziții de forță și influență, nu mai este o excepție să-ți croiești drumul către succes.

Este Anne Montgomery, personajul tău, o feministă?

Prin prisma vieții pe care o duce și a ale-gerilor pe care le face este o feministă. Îmi place că își folosește cu îndrăzneală toate calitățile: șarmul, bunătatea, sex- appealul, toate acestea devin uneltele ei atunci când este necesar. Să te accepți așa cum ești, cu tot ce ai, să-ți accepți puterea, asta poate fi o sursă de inspirație.

Care a fost cea mai mare provocare când ai jucat acest personaj?

Pantofii. Pentru că personajul meu nu poartă sandale, pantofi sport sau de balet. (râde) Glumesc. Să învăț să fiu dură, așa cum este ea, să-mi permit să fac asta, pentru că nu am mai făcut-o până acum și să găsesc o balanță, să învăț cât de departe pot merge. Se pare că în cazul ei am putut merge destul de departe. A fost distractiv.

Ai luat o pauză destul de mare de la actorie, șase ani. De ce?

M-am retras o perioadă pentru că eram plictisită de mine însămi, pentru că am făcut același lucru 25 de ani. Cât de lacom poate să fie cineva, până la urmă? Am trăit experiențe extraordinare și am fost norocoasă să lucrez cu niște oameni speciali de-a lungul carierei mele. Cât de mult este suficient? Ce urmează? „Urmează să înveți ceva nou și nu pentru un rol sau pentru un proiect, ci pentru viața ta, ca să te poți dezvolta ca persoană“, asta a fost în mintea mea.

Și ce ai învățat?

Am învățat ce înseamnă echilibrul, limitările, că „Nu“ este un cuvânt pe care ar fi bine să îl folosesc mai des decât o fac. Am fost la școală, am făcut mai multe producții, am creat un show TV. Am învățat care sunt lucrurile preferate ale nepoților mei și cum studiază ei, ca să o putem face împreună.

Netflix a devenit un fenomen, a luat o amploare extraordinară. Ce părere ai despre această explozie de conținut?

Sunt foarte bucuroasă pentru scenariști, am mulți prieteni scriitori care se bucură foarte mult. Totul începe cu ei și nimic nu se întâmplă fără ei. Acum au oportunitatea să creeze conținut original ca niciodată, pentru că există un apetit foarte mare pentru conținut, chiar o necesitate.

Este prima oară când joci într-un serial TV, ce-a fost diferit?

Nu am avut toate replicile în avans, nu am avut același mod de a-mi pregăti rolul și nici aceeași abordare. În filme știu dinainte cum va evolua personajul meu și gândesc călătoria în așa fel încât să aibă sens. Acum a fost un fel de cădere în gol, ceea ce mi s-a părut cool.

Ți s-a părut că există vreun risc când ai acceptat provocarea de a apărea în acest proiect?

Nu, nu gândesc lucrurile așa. Sunt multe variabile care apar când joci. Este o producție care mi se pare utilă atunci când o privesc, sunt importanți oamenii cu care lucrez, apare într-un moment oportun din viața mea? Conținutul e bun. Mi-am dorit să trăiesc această experiență și să o împart cu Mike Kelley și cu restul echipei. Nu mă gândesc la proiect ca la un serial și nici la platforma pe care apare, pentru mine lucrurile nu stau așa. Acum nu mai există granițe. O producție bună este bună oriunde ar apărea.

După această pauză destul de lungă simți că ai din nou energie să te implici în multe proiecte?

Nu am simțit niciodată că voi renunța la actorie, pentru că o iubesc, mă face feri-cită. Dar acum o apreciez diferit. Sunt re-cunoscătoare. Am învățat cum să aduc pa-cea din viața personală în cea profesională. Nu mai este haos în viața mea, am învățat în ce pot să mă implic, cât de mult o pot face și când este prea mult.

În septembrie vei lansa primul tău album solo, „Happy Road“, o colecție de cântece ale legendarei Judy Garland…

E atât de ciudat. A fost o experiență atât de discretă, încât mă simt de parcă încă mai experimentăm, încercând să ne dăm seama dacă suntem în stare sau nu. A fost o explorare intimă, am citit mult, m-am străduit să o înțeleg, să pun bucăți de puzzle împreună. Artista a scris aceste versuri, dar ce se întâmpla în viața ei atunci când a făcut-o, ce experiență de lucru avea, ce scriau alții în aceeași perioadă? S-a simțit mai mult ca o călătorie în care am încercat să înțeleg această persoană specială care mi-a influența viața, mie și altor milioane de oameni, generații întregi, într-un mod profund.

Anne Montgomery, personajul tău, spune: „Soarta e o minciună, nu există decât alegeri“. Tu ce părere ai?

Habar n-am. (zâmbește)

Crezi în destin? În alegeri? În ce crezi?

Am decis să nu am o opinie despre asta. Și nu doar azi, ca să impresionez. Nu cred că am vreo șansă să știu răspunsul. Nu discreditez niciuna dintre aceste variante. Dacă ceva pare că îmi este predestinat, dacă viața mi-a pregătit momente magice, sunt deschisă și îmi doresc să le primesc. Dar în același timp văd și rolul pe care îl au responsabilitatea, munca susținută și implicarea sau să îți setezi intenția și să o arunci în univers. Cred că este un mix între toate astea. Orice funcționează pentru tine, orice te ajută să mergi mai departe pe calea pe care îți dorești să mergi este ceva în care merită să crezi.

Interviu realizat de Raluca Hagiu, redactor-șef Revista Unica

Foto: Cliff Watts/Netflix

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro