Credincioșii se pregătesc pentru cea mai mare sărbătoare a anului. Lăsatul Secului are loc, anul acesta, pe data de 13 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului.
Tradiții și obiceiuri de Lăsatul Secului
În unele zone din România, Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului aduce rudele laolaltă, la o masă mare, cu mâncare și băutură din belșug. De exemplu, în zona Bărăganului, în ziua de Lăsatul Secului, gospodarii mănâncă sarmale și carne friptă, beau țuică și vin nou. De asemenea, tradiția spune că, de Lăsatul Secului, nu avem voie să dăm bani cu împrumut, femeile nu au voie să coasă, să spele sau să aibă alte activități în gospodărie, pentru a fi ferite de boli și de rele.
Femeile fac turte de mălai
Totodată, de Lăsatul Secului, femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru morți și vii. La începutul postului, în satele din Bărăgan, se realizează și ofrande, mai ales, păsărilor cerului. Un obicei vechi, spune că de Lăsatul Secului, trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la goldele mele oprite”. Se crede că practicând acest obicei vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.
Alături de faptele bune, de rugăciune și smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuților. El este desăvârșit atunci când abținerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute și progres spiritual.