Pe data de 14 septembrie creștinii prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, zi în care în calendar se precizează că se ține post negru.
Această sărbătoare a fost instituită de Biserică în urma a două evenimente. Primul se referă la aflarea Crucii pe care a fost răstingnit Iisus Hristos și înălțarea ei solemnă în văzul poporului, pe data de 14 septembrie 335.
Cel de al doilea eveniment este aducerea Crucii de la perși în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzut credincioșilor, la 14 septembrie 630.
Cum a fost identificată crucea pe care a fost răstingnit Mântuitorul
Crucea a fost identificată prin intermediul unor minuni.
Împăratul Constantin cel Mare (306-337) își dorea foarte tare să găsească Crucea pe care fusese răstingnit Iisus. Astfel, a trimis-o pe mama sa, Elena, la Ierusalim.
Dar, peste locul unde se spunea că a fost îngropată Crucea fusese construit un templu păgân. După ce acesta a fost dărâmat, au fost făcute săpături în adâncime, unde au fost găsite trei cruci. Alături de ele era o inscripție pe care spunea: „Iisus Nazariteanul, regele iudeilor”.
Însă, deoarece nu se știa care era crucea pe care fusese răstignit Hristos, cele trei cruci au fost puse, pe rând, deasupra unui mort care, la atingerea uneia dintre ele, a înviat.
De asemenea, o femeie bolnavă, s-a ridicat sănătoasă după ce patriarhul a pus peste ea crucea pe care a fost răstingnit Domnul.
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii)
În popor, această sărbătoare se mai numește și Ziua Crucii, fiind considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.
Potrivit tradiției, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină, în primîvară.
Tot pe 14 septembrie preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitorul gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
La Biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, ce sunt considerate plante magice. Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse coli și veghează asupra păsărilor și animalelor din gospodărie.
Se spune că monedele sfințite în această zi, alături de o cruciuliță, aduc belșug și spor în muncă.
În această zi nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.
Pe 14 septembrie se ține post pentru a aduce aminte credincioșilor de Patimile și Moartea Domnului. Nu întâmplător, în ziua Înălțării Sfintei Cruci se citește la Sfânta Liturghie Evanghelia din Vinerea Mare, în care este prezentată toată durerea de pe Golgota.
Biserica Ortodoxă nu desparte pe Mântuitorul de Crucea Sa. Din acest motiv, Biserica i se adresează ei că unei persoane. Astfel, harul pe care credincioșii îl primesc prin Sfânta Cruce este atât de mare, încât aceștia trebuie să se apropie de Sfânta Cruce prin post. Postul îl ajută pe om să vadă, fără să orbească de strălucirea dată de Cruce, care este „mai scânteietoare decât soarele”.
Postul trebuie ținut din iubire, nu din obligație. Și când este ținut astfel, orice post, chiar și cel aspru, devine ușor. Trupul începe să se mulțumească cu puțînă hrană, iar omul nu se mai plânge nici de foame, nici de sete și osteneala, pentru că Hristos Însuși i-a devenit hrană, băutură și odihnă. Astfel, postul în Ortodoxie nu este o simplă abținere de la anumite mâncăruri, ci este o împreună-călătorie și unire cu Dumnezeu.