De mic ești învățat să îți controlezi trăirile interioare, dar există și persoane care au dificultăți majore în controlarea emoțiilor, persoane care se află într-o continuă schimbare de dispoziție. Aceste persoane suferă de o tulburare numită borderline.
Inițial, acest termen a fost ales pentru a descrie afecțiunea, întrucât se considera că persoanele care suferă de borderline sunt la limita dintre psihoză și celelalte tulburări psihiatrice.
Un studiu din 2008 pe aproape 35.000 de adulţi, a constatat că 5,9% – care s-ar traduce în 18 de milioane de americani – au fost diagnosticaţi cu BPD. În anul 2000, Asociatia Americană de Psihiatrie credea că doar 2% dintre americani au BPD. Mult timp, BPD a fost considerată ca o boală care afectează în mod disproporţionat femeile, dar cele mai recente cercetări arată că nu există nici o diferenţă îtren rate de prevalenţă pentru bărbaţi şi femei. Indiferent de gen, persoane de 20 de ani sunt expuse la un risc mai mare de a se îmbolnăvi de BPD decât cei mai în vârstă sau cei mai tineri.
O persoană care suferă de borderline are o imagine de sine atât de instabilă, încât trece rapid de la o stare la alta. Are dificultăți în păstrarea valorilor la care se raportează, a prietenilor, a joburilor și chiar a relațiilor cu partenerii de viață. Mai mult, ea trece rapid de la dragoste, la furie și ură.
Simptomele debutează, de regulă, în adolescență sau în prima parte a vieții de adult, dar există studii care arată că acestea pot apărea încă din copilărie.
Reacții extreme (panică, depresie, furie, acțiuni impulsive) față de abandonul real sau perceput
Relații interpersonale alterate
Imagine asupra sinelui distorsionată și instabilă ce conduce la modificări ale sentimentelor, opiniilor, valorilor, planurilor
Comportament impulsvi și periculos (activitate sexuală neprotejată, abuz de substanțe, condus imprudent, nevoie compulsivă de a mânca)
Comportament suicidar recurent și amenințări legate de autovătămare
Modificări ale dispoziției intense
Sentimente cronice de gol interior și plictis
Furie disproporționată cu natura evenimentelor, tulburări de control al furiei
Gânduri paranoide importante, simptome disociative importante (rupere de sine, derealizare, depersonalizare, ruperea contactului cu realitatea)
Aproximativ 2% din populația lumii suferă de această tulburare, iar în populația clinică cu tulburări de personalitate, acest diagnostic ocupă între 30 și 60 de procente. Oamenii cu personalitate borderline pot fi deplin constienți că au un comportament distructiv, ceea ce îi afectează și mai tare.
Persoanele care suferă de borderline au tendința de a se izola și se simt copleșiți față de propriile emoții și față de modificările rapide. De asemenea, ei nu își pot da seama ce își doresc de la viață, ceea ce le place sau nu le place.
Pacientul are impresia că este o persoană rea, că este un copil printre adulți sau că nu este deloc o persoană.
Astfel, ei sunt predispuși să își schimbe frecvent locul de muncă, studiile, ambițiile sau hobby-urile.
Pentru a nu se simți singuri, ei preferă să rămână în permanență ocupați.
Atitudinea față de ceilalți
Borderul simte că prietenii îl vor părăsi dacă s-au supărat pe el, se simte ca și cum nimeni nu îl înțelege sau că nu este ca alte persoane. Totodată, el consideră că anumite persoane sunt perfecte și nu l-ar putea răni niciodată, iar alte persoane îi doresc numai răul. Pentru el nu există cale de mijloc. Mai mult, pentru el lumea pare înfricoșătoare și dorește să se ascundă de ea.
Astfel, borderul ar putea avea izbucniri violente atunci când apare ura față de o anumită persoană, evită oamenii întrucât se consideră o persoană oribilă și încetează relațiile cu prietenii sau cu partenerul de viață de teamă că va fi abandonat.
Tratament
Tulburarea de personalitate borderline se tratează cu ajutorul psihoterapiei, iar tratamentul este unul de lungă durată. Medicația este utilizată numai pentru reducerea simptomelor precum anxietate, depresie, impulsivitate.