Paștele este cea mai veche şi mai importantă sărbătoare a creştinătăţii și una dintre cele mai așteptate sărbători de peste an, atât grație tradițiilor sale minunate care permit o comuniune mai puternică a omului cu Divinitatea, cât și grație renașterii naturii, ca simbol al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Când începe Postul Paștelui ortodox 2018
Postul Paștelui ortodox sau Postul Mare, așa cum mai este denumit, în anul 2018, începe pe data de 19 februarie și durează 7 săptămâni, mai exact 40 de zile la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Paștele ortodox se sărbătorește anul acesta pe data de 8 aprilie 2018. Înainte de începerea Postului se ține Lăsata Secului, iar de Paște avem două astfel de zile: Duminica Înfricoșatei Judecăți, penultima duminică înainte de începerea Postului Mare, când se lasă sec de carne, și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pe 18 februarie 2018, când se lasă sec de brânză. Saptămâna dintre acestea se numește Săptămâna Albă, sau Săptămâna Brânzei.
Cum se ține Postul Paștelui
Postul Paștelui simbolizează cele 40 de zile de post și rugăciune pe care le-a ținut Domnul Iisus Hristos și este o perioadă de curățare nu doar a trupului, ci și a sufletului, amprentată puternic de rugăciune, milostenie, iertare, spovedanie și împărtășirea cu Sfintele Taine. Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru post de peste an, fiind, implicit, și cel mai greu de ținut. Din punct de vedere alimentar, Postul Paștelui este cel mai restrictiv dintre toate, zilele de dezlegare la pește, vin și undelemn fiind foarte puține. Persoanele care doresc să tină Postul Paștelui în mod corect, trebuie să știe că, în prima săptămână din post se ajunează luni și marți, adică se consumă seara doar apă și pâine, iar în ultima săptămână, cea a Patimilor, se ajunează în fiecare zi, mai puțin în Joia Mare, iar în Vinerea Mare și sâmbătă se ține post negru, încheiat de spovedanie și împărtășanie. De asemenea, în Postul Paștelui este interzis contactul sexual
Ce se mănâncă în Postul Paștelui
În postul Paștelui nu se mănâncă produse de origine animală și nu se consumă băuturi alcoolice, regulă de bază în fiecare post de peste an, însă, în plus, mai impune și alte restricții alimentare suplimentare. Astfel, în Săptămâna Mare este interzis consumul de urzici și oțet, explicația provenind din faptul că Domnul Iisus Hristos a fost bătut cu urzici și, răstignit pe cruce fiind, I s-a dat să bea oțet în loc de apă. De asemenea, undelemnul este interzis complet în acest post, cu excepția zilelor de dezlegare. O altă restricție specifică Postului Paștelui este îndemnul de a consuma legumele și verdețurile în stare cât mai crudă sau fiartă, în niciun caz prăjită (ca urmare a restricíei la undelemn).
Când se mănâncă pește în Postul Mare
Zilele în care se mănâncă pește, undelemn și se bea vin, sunt mult mai rare în Postul Paștelui decât în celelalte posturi de peste an. Astfel, zilele cu dezlegare la undelemn și vin sunt în fiecare sâmbătă și duminică și ]n zilele de sărbătoare. În Postul Mare se mănâncă pește doar de două ori: de Buna Vestire și de Florii.
Între postul ortodox și cel catolic există mici diferențe, însă cea mai importantă care, totodată, face ca postul catolic să fie mai ușor de ținut este legată de alimentație. Catolicii nu au voie să mănânce carne în post, însă au voie să consume lapte, oua, branză și, inclusiv, pește. De asemenea, postul catolic impune o restricție suplimentară, care există și la ortodoxi, însă nu este la fel de respectată, și anume abstinența de la plăcerile lumești, de exemplu privitul la televizor, cafeaua, participarea la petreceri, inclusiv zile onomastice, etc.
Paștele ortodox și Paștele catolic au loc pe date diferite în 2018
Dacă anul trecut Paștele catolic și cel ortodox au căzut pe aceași dată, în 2018 se vor petrece în zile diferite. Paștele catolic va cădea pe 1 aprilie 2018, iar la diferență de o săptămână, pe 8 aprilie 2018, se va sărbători Paștele ortodox. Paștele, indiferent că vorbim de cel catolic sau ortodox, cade întotdeauna într-o zi de duminică. Punctăm că data când se sărbătorește Paștele este strâns legată de două mari fenomenele astronomice, mai exact de echinocțiul de primăvară, fenomen cu dată fixă, și de luna plină, fenomen cu dată schimbătoare. În plus, Biserica Ortodoxă se raportează la echinocțiul de primăvară folosindu-se de calendarul iulian, pe stil vechi, iar Biserica Catolică se raportează la același eveniment astronomic folosindu-se de calendarul gregorian.