Expoziţia „Est/ Vest.20”, două decenii de libertate

Revoluţia română din ’89 şi căderea Zidului Berlinului, simboluri cardinale ale eliberării de sub opresiunea dictaturii, sunt amintiri prăfuite de indiferenţă şi uitare.
„Libertate”, „Jos Comunismul” sau „România liberă”, valori sugrumate de dorinţa eliberării, sunt, după 20 de ani, simple sloganuri fără ecou.

Artiştii vizuali, Aurel Ţar şi Mihai Zgondoiu, reuşesc să scoată de sub „ bariera memoriei” aceste amintiri, prin expoziţia „Est/ Vest.20”, inaugurată marţi la Teatrul de Comedie din Bucureşti.

„Amintirile ’89 dispar treptat precum fotografiile voalate. Memoria zidurilor Revoluţiei române este aproape inexistentă, este oarbă”, remarcă Mihai Zgondoiu.

Cele şapte lucrări de graffiti ale artistului, înscrise în proiectul „20.rEVOLUŢIE„, rememorează fidel revoluţia română prin cele mai simbolice fotograme din ’89.

Lucrările sale reprezintă instantanee ce simbolizează eliberarea poporului român de sub dominaţia comunistă, iar numele acestora împrumută sloganuri răsunătoare, precum „Libertate”, „Victorie”, „Jos Dictatorul” sau „Deşteaptă-te române”.

Speculaţiile care indică o lovitură de stat militară ne urmăresc însă după 20 de ani de la eveniment, ca o obsesie. Elementul de noutate al lucrărilor îl reprezintă tocmai problematica revoluţiei care persistă şi astăzi („A fost sau nu Revoluţie?”), mesaj pe care artistul îl surprinde pe pânză prin limbajul Braille, ca „într-o luptă de orbi”.

În ceea ce îl priveşte pe Aurel Ţar, acesta alege culori vii, „culorile libertăţii”. Compoziţia sa, „Exit and Transfer Information” redă libertatea comunicării între Est şi Vest, însă, artistul pune accentul pe efectele acestei „deschideri”: migraţia/emigraţia popoarelor, globalizarea şi pericolul pierderii identităţii.

„A fost o euforie de moment sau un sentiment de circumspecţie, s-a aşezat de la Vest la Est şi de la Nord la Sud, în locul Cortinei de fier? Deşi a fost o binecuvântare, „libertatea” câştigată într-un mod dramatic în decembrie ’89 a adus în aceşti 20 de ani un sentiment de nesiguranţa şi derută”, afirmă Ţar.

Picturile sale exprimă idei abstracte prin mijloace concrete şi culori vii, iar mesajele în diferite limbi vorbesc despre întâlnirea naţiunilor.

„România emigrantă”, „Week-end polonez” sau „Safari Matatu Kenya” sunt lucrări care reuşesc să surprindă, într-o viziune originală, pericolul pierderii identităţii, înstrăinarea de tot ce înseamnă autenticitatea unui popor, ca urmare a puternicei emigrări.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Astfel, călătoriile alegorice ale lui Aurel Ţar sunt imagini ale mixajelor identităţilor naţionale în cei douăzeci de ani, iar memoria pierdută a reprezentărilor libertăţii Revoluţiei este recuperată şi resemnificata de Mihai Zgondoiu.

Fuziunea vizuală este susţinută de instalaţia de sunet a lui Florin Tomescu, care amestecă sunetele Revoluţiei Române cu cele ale căderii Zidului Berlinului.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Vernisajul expoziţiei a coincis cu deschiderea unui nou spaţiu cultural în Bucureşti, într-o clădire frumoasă de pe stradă Sf. Vineri, numărul 11, devenită centru de creaţie pentru artiştii tineri din diferite arte, sub numele de „Atelier 030202„.

Evenimentul s-a bucurat de o prezenţă numeroasă şi de atenţia unor personalităţi importante, precum George Mihăiţă, Sorin Oprescu, Vladimir Găitan, Cornel Todea, Dorina Chiriac, Tudor Chirilă, Iarina Damian sau Mirela Zeta.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro