Cum s-au aclimatizat renii în România

Avem nevoie de povești, iar Cătălin Beldea, un bucureștean de 34 de ani, e hotărât să facă să se întâmple minuni. A luat în custodie renii Moșului și în fiecare an vine cu ei la București, pentru a le demonstra copiilor, că da, Moșul există!

Prin Ardeal, în apropiere de Reghin, într-o depresiune unde temperaturile iarna ajung până la -25°C, iar vara, pe-nserate, nu poți sta fără o căciulă pe cap, se găsește un loc special, căruia șapte reni au învățat să-i spună acasă. |n 2004, Cătălin, absolvent de ASE și pasionat de astronomie, a ajuns la concluzia că este inadmisibil ca Moșul să continue să se deplaseze prin țara noastră fără tovarășii lui legendari. Așa că a adus șase reni din Suedia și i-a instalat la ferma condusă de părinții săi. Două dintre femele erau atunci gestante și au adus pe lume primii doi pui de ren născuți în România, chiar la ei în curte. Rudolf, Blitzen, Comet, Torpi, Frida, Alis și Eva s-au acomodat foarte bine. „De altfel mă așteptam, ei sunt niște animale atât de inteligente și de adaptabile! Sunt extraordinar de blânzi, de asta și putem să-i aducem în București și să ținem 50 de copii pe lângă ei.“

Cei șapte reni sunt tratați ca niște pisicuțe, „sunt animalele noastre de companie, practic. Părinții mei n-au încredere în nimeni să stea lângă ei. Dacă s-au și născut acolo, în curtea noastră… Sunt cocoloșiți, ca dovadă că Torpi, cel cu coarnele mari, a devenit șeful turmei, și acum e cel mai a-daptat. L-am răsfățat, l-am adus în casă, pe lângă noi. De ce nu?“ Familia Beldea este din București, iar ferma a fost construită special pentru a primi renii. Părinții lui Cătălin s-au retras acolo la pensie, pentru că e o zonă senzațională, cu liniște și dealuri, undeva la marginea satului, într-un peisaj de vis. „Și așa am făcut cea mai frumoasă fermă de la noi, pentru renii lui Moș Crăciun.“

Torpi, puiul de ren născut în România

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

În primul rând, renii au nevoie de un medic, iar al lor se numește Moroși, un doctor care îi iubește de când i-a văzut și vine să-i viziteze o dată pe săptămână, povestește Cătălin. Renii nu sunt animale pretențioase, doar reușesc să trăiască la Polul Nord cu ce găsesc pe sub zăpadă. |n timpul zilei stau afară și pasc, iar noaptea, în țarcul lor – nu sunt lăsați afară, pentru că sunt aproape de pădure, unde există lupi și urși care pot fi atrași de ei. În Suedia, trăiau în pădure, la o fermă de acolo, într-un țarc, dar unul imens! „Practic, sunt liberi, sunt sălbatici. Trebuie să-i domesticești, să vină pe lângă tine, să te asculte, să meargă cu tine. Acum, vocea mea îi calmează și mă ascultă, dar asta s-a realizat într-un an! Spre exemplu Rudolf, care s-a dovedit a fi cel mai bun, deștept și frumos ren, n-a vrut să iasă din țarc zile întregi. Ei nu sunt obișnuiți de la început cu omul, dar, din fericire, noi ne-am împrietenit cu ei – și cu ajutorul unui dresor de la circ, amic de-al meu, care a acceptat să studieze problema–, și i-am antrenat. Dar te asigur că nu i-a forțat absolut deloc: sunt atât de inteligenți, încât dacă-i forțezi, refuză.“

Cătălin Beldea, ajutorul de nădejde al lui Moș Crăciun

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Cel mai rapid intri în grațiile unui ren oferindu-i o gustare, mai ales orzoaică sau grâu, preferatele lor, aflu de la Cătălin. Renii sunt niște pofticioși; dacă îi lași nesupravegheați, „rad“ tot, într-o zi ar putea să termine o pășune, spune Cătălin. Așa sunt ei făcuți, să acumuleze în perioada de vară, pentru că iarna nu mănâncă aproape nimic și slăbesc. „La noi nu se întâmplă asta, pentru că au tot anul mâncare și s-au adaptat. În insulele Svalbard, renii au de mâncare câteva luni pe an și atunci devin efectiv obezi. În acea perioadă îi poate vâna și ursul polar, căci de-abia se pot ridica de jos. Altfel nu, pentru că aleargă foarte repede. Eu am învățat că melodia aia, «vând fân», nu a fost degeaba! Credeam că să vinzi și să cumperi fân e un lucru foarte simplu, dar nu! E foarte scump, dacă nu-l ai tu.“ Și trebuie să ai oameni pentru asta, pentru că vara renii lui Cătălin mănâncă doar iarbă proaspăt cosită cu o oră înainte de ora mesei. „E costisitor să-i ții mereu în formă, să ai doctor și asigurări pentru fiecare ren în parte“, conchide Beldea.

Când i-a adus din Suedia, în 2007, Cătălin a ales să nu apeleze la serviciile lor în acel an; s-a gândit că renii au nevoie de o perioadă de adaptare. În lumea copiilor, nu poți intra fără o pregătire. Pe Rudolf, își amintește el, a durat aproximativ o oră doar să-l convingă să urce în mașină. Deși animal sălbatic, venit din pădurile Suediei, el a avut încredere și l-a urmat, renii fiind animale de turmă. „Dacă reușești să te impui ca șef al grupului, vin după tine. Sunt foarte inteligenți, repet! În București au o mică problemă de adaptare, două-trei zile. Urcă-te în mașină, dă-te jos din mașină. Dar după două zile îi vezi că s-au relaxat, pentru că rumegă. E starea lor naturală de relaxare.“
Rudolf, care era șeful turmei, a cedat între timp această onoare. Din păcate n-a putut să vină la București în ultimii doi ani, pentru că îi cad coarnele fix în luna decembrie. În timpul anului, renii își schimbă coarnele: la început, când le cresc, au blăniță pe ele și sunt ca o parte din corpul lor, apoi blănița cade și rămâne partea cornoasă. Procesul începe în decembrie și poate dura până în martie, depinde de cât de tineri sunt. Masculii își dau jos coarnele în decembrie, dacă sunt bătrâni, iar cei mai tineri, prin martie. Femelele tot în aceeași perioadă, pentru că ele sunt gestante în iarnă, așa că își păstrează coarnele cât mai mult posibil, ca să-și țină la respect partenerii.

În București, renii poposesc la un prieten de familie, care îi găzduiește într-o curte foarte mare. Îi poți întâlni pe bulevardele capitalei, în drum spre vreo petrecere sau o grădiniță, doar în două săptămâni din an. Unsprezece luni și jumătate se relaxează, două săptămâni sunt alături de Moș Crăciun, de Crăciuniță și de spiriduși. Și Cătălin la fel, pentru că în acele zile este nevoie de veselia lor, 24 de ore din 24.

Sania lor e roșie ca focul și merge pe tălpici dacă e zăpadă, sau pe roți dacă e uscat. „Copiii reacționează senzațional, pentru că animalele sunt foarte apropiate de sufletul lor, e atât de simplu! Tot ce am încercat să fac a fost să aduc atmosfera care există într-o poveste de Moș Crăciun.“

Iubirea de Moș Crăciun e mare, iar pe site-ul său, crăciun-fericit.ro, Cătălin primește tot felul de scrisori de la copii (ok, admite că uneori îi mai scriu și adulți), cu tot felul de cereri, mai trăsnite, mai cuminți…
Uneori le răspunde personal, alteori simte că trebuie să se implice. Anul trecut, împreună cu Samsung, ING, și cu renii, bineînțeles, au organizat o acțiune caritabilă. „Pentru că despre asta e vorba, e sensul Crăciunului, nu trebuie doar să iei, trebuie și să dai. Și să dai cui are nevoie. Renii mei fac parte dintr-un proiect de o pasiune extraordinară. Cel mai important e să păstrezi magia Crăciunului, iar eu nu mă joc cu chestia asta. “

Foto – Shutterstock, arhiva personală a lui Cătălin Beldea.

Nota redacției: Acest articol a fost publicat în revista Unica – ediția decembrie 2011.

Citește și:

Cele mai amuzante scrisori de Crăciun, semnate de copii

De ce este roșu costumul lui Moș Crăciun

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro