Ne-am cunoscut mai bine la cea de-a XXII-a ediție a Galei UAD, cel mai complex eveniment al Universității de Artă și Design din Cluj, unde este director artistic. Când nu-i învață pe viitorii designeri tainele modei, Lucian Broscățean creează pentru Irina Schrotter, dar și pentru brandul personal.
Gala UAD a devenit un reper pe harta modei din România și o rampă de lansare pentru mulți designeri, atât în țară, cât și în străinătate. Două dintre absolventele prezente la gala de anul trecut se pot lăuda cu realizări importante: Andreea Castrase este angajată în biroul de creație H&M Stockholm, departamentul de inovație, și Anca Sarca a fost una dintre finalistele concursului Designer for Tomorrow, care l-a avut ca mentor pe Alber Elbaz, directorul de creație Lanvin, până în 2015. Anul acesta, Gala UAD a însemnat 16 colecții de licență, 11 colecții de master, peste 60 de modele și 1 000 de invitați.
Lucian Broscățean (31 de ani) este lector universitar doctor, directorul artistic al Galei UAD, unde coordonează colecțiile alături de prof. univ. dr. Elena Basso Stănescu, și se implică în acest proiect de 12 ani, de pe vremea când studia la Univesitatea de Artă și Design din Cluj. Apoi, Lucian a studiat în străinătate, și-a lansat colecțiile, a participat la fashion show-uri și expoziții, a câștigat o mulțime de premii și, sunt convinsă, o va face în continuare. Pe lângă talent, viziune și creativitate, Lucian mai are ceva. Forța de a face lucrurile să meargă în direcția bună.
Foto: Emil Costruț – Piesă din colecția Irina Schrotter, toamnă-iarnă 2016-2017
Care este cea mai mare provocare în organizarea Galei UAD?
În primul rând, coordonarea colecțiilor, pentru că facem totul în jurul lor. Școala de modă de la Cluj, la fel ca Școala de pictură, a impus anumiți designeri care fac performanță la nivel internațional. Dar e important să fim conștienți că jobul nostru nu se termină după gala din 2016.
Care e viziunea ta asupra colecțiilor din 2016, în calitate de director artistic?
A fost o diversitate tematică foarte bună din punct de vedere tehnologic, al volumetriilor și al texturilor. N-a fost niciun demers superficial. Toate au avut o anumită consistență, mai ales la nivel de prelucrare. Ei și-au configurat majoritatea materialelor și a suprafețelor textile, volumetriile, stylingul. Unele funcționează, altele nu, dar toate au avut o consistență intelectuală, unică. Încercăm să le dăm cursanților libertate de exprimare, să nu devenim un fel de „Patul lui Procust“, nu le impunem o direcție sau o anumită estetică. Îi ajutăm să-și găsească drumul. Foarte puțini reușesc să aibă o voce, dar cei care ajung să o capete îi impulsionează și pe ceilalți.
Aveți mulți studenți în internshipuri la branduri internaționale renumite?
Cu ajutorul burselor de plasament, studenții din orice an pot pleca în internshipuri. Universitatea îi ajută să meargă la orice brand care îi acceptă în internship neplătit și o parte din costuri sunt asistate de UAD. Aproape 90% pleacă, colaborăm cu peste 40 de instituții din lume.
Cum a evoluat brandul Irina Schrotter de când creezi pentru el?
Foto: Emil Costruț – Piesă din colecția Irina Schrotter, toamnă-iarnă 2016-2017
Recenziile, feedbackurile, deschiderea spre noi piețe, participarea la târguri internaționale mi-au dat încrederea că direcția creativă a liniei Irina Schrotter e relevantă pentru începutul de secol 21. Brandul are în spate peste douăzeci de ani de existență și o echipă extraordinară. Know-how-ul face ca produsele să fie din ce în ce mai elaborate ca structură, detalii, suprafețe textile și finisaje.
Care este propunerea brandului Irina Schrotter pentru toamnă-iarnă?
Siluete noi, piese versatile, asocieri ine-dite de materiale sunt câteva dintre elementele care definesc colecția. Punem mult accentul pe confort și pe ergonomia produsului. Vrem ca femeile care aleg să poarte haine Irina Schrotter să se simtă relaxate, elegante și sofisticate.
Unde dorești să duci brandul care îți poartă numele?
Lucrez la noul site pentru brandul propriu, care va avea câteva surprize și noi direcții spre care mă voi îndrepta.
Ce feedback te-a influențat foarte mult de-a lungul carierei tale?
Au fost oameni care au crezut în mine de la debut, în 2008, dar și ulterior, când am participat la show-urile de la Berlin și am primit aprecierile presei internaționale. Dar atunci eram deja obișnuit cu criticile constructive ale jurnaliștilor români. Mai întâi am fost validat de presa de specialitate din România și după aceea de cea din străinătate. Cea mai importantă întâlnire a fost cu Sarah Mower, editor Vogue USA, pe care am cunoscut-o la Londra, la International Fashion Showcase, unde era președinta juriului. Anul următor am luat o mențiune specială ca designer și am fost surprins de încurajările ei și de faptul că pot să-i trimit proiectele mele și după încheierea concursului. Sarah a avut un rol important în promovarea designerilor Christopher Kane, JW Anderson și Mary Katrantzou, pentru mine este un mentor și mă onorează critica sa constructivă. Sarah mi-a prilejuit și un moment de neprețuit. Am fost la Paris în timpul Fashion Week, anul trecut, și am avut șansa să-l cunosc pe Alber Elbaz în timpul expoziției Jean Lanvin. A fost un moment extraordinar. Toate feedbackurile au fost importante de-a lungul timpului, însă întâlnirea cu Sarah Mower mi-a dat și mai multă încredere.
Care este relația ta cu hainele?
Este o relație de tipul „love and hate“. Îmi place să creez haine, să conturez noi forme și siluete care să nu aparțină unui singur sezon, să nu țină de trendurile atât de necesare, dar sufocante.
Cum vezi viitorul modei?
Nu știu cum o să arate sau ce o să arate sau care vor fi trendurile, dar cred că trebuie să fie construite în jurul a trei concepte: relevanță, consistență și emoție. De ce o haină e relevantă pentru o garderobă de secolul XXI? Ce fel de background cultural ai și ce elemente introduci într-un discurs la nivel conceptual, intelectual, dar și tehnic, ca să îi dai consistență? Și emoția, care face diferența întotdeauna. Oricât de futuristă, minimalistă, conceptuală sau comercială e moda, în momentul în care există emoție, lucrurile ajung la consumator altfel. Frumusețea înseamnă diversitate. Cred că o să fie un viitor al diversității și al emoțiilor autentice.