Ce sosuri să foloseşti la dietă

.

Nu-i obligatoriu să renunţi la sosuri şi dressinguri când vrei să mănânci sănătos. Trebuie să fii însă atentă la caloriile ascunse şi la combinaţiile „îngrăşătoare“.
Poate să fie sosul oricât de dietetic;  dacă restul alimentelor din preparatul respectiv sunt alese greşit, meniul nu va fi dietetic şi va fi nesănătos – spune dr. Gabriela Man, specialistă în nutriţie şi autoare a gamei de produse dietetice „Slăbeşti mâncând“.
„Noţiunea de Çsos dieteticÈ reprezintă o remi-niscenţă a obiceiului de a calcula consumul de calorii fără să evaluăm în ansamblu calitatea alimentului. Teoretic, sos înseamnă un preparat semilichid cu grăsime. Evident că prima mişcare a celor care vor să-l facă dietetic este să scoată grăsimea din lista ingredientelor, şi iată cum au apărut sosurile „light”. În realitate, acestea sunt mult mai periculoase decât cele normale, deoarece sunt bogate în zahăr şi amidon!“
În privinţa sosurilor de salată,  dr. Gabriela Man recomandă uleiuri extravirgine de măsline şi de rapiţă (simple sau în combinaţie), un oţet balsamic de bună calitate (nu falsuri colorate şi îndulcite
cu caramel) sau, în loc de oţet balsamic, zeamă de lămâie. Dacă vrei să îmbogăţeşti salata, poţi adăuga alune, nuci, migdale pisate (pentru un aport suplimentar de acizi graşi omega 3), seminţe de cânepă şi de in (bogate în fibre).

Alternative la ingredientele nesănătoase

Când încerci să înlocuieşti unele ingrediente prea grase sau prea dulci din sosuri, astfel încât gustul să nu aibă de suferit, nu uita că, în materie de grăsimi, uleiurile extravirgine de măsline şi/sau de rapiţă fac mult mai mult bine decât rău. Când dressingul sau sosul necesită zahăr pentru îndulcire, înlocuieşte-l cu miere sau fructoză pură cristalizată. În cazul sosurilor care necesită ami-don sau făină albă pentru îngroşat, acestea vor fi înlocuite cu făină hipoglucidică. Restul condimentelor şi verdeţurilor folosite uzual la prepararea acestor sosuri sunt chiar recomandate atât pentru un plus de savoare, cât şi pentru un plus de sănătate: piper, boia, chilli, sare marină, pătrunjel, coriandru, tarhon etc. În cazul sosurilor care necesită tratament termic, verdeţurile se adaugă după ce a fost stins focul, pentru a-şi păstra integritatea conţinutului în vitamine.

Combinaţia «necâştigătoare»

În privinţa asocierilor nefericite de alimente, care nu sunt nici sănătoase şi mai şi îngraşă,
dr. Gabriela Man este de părere că greşeala majoră este asocierea frecventă a alimentelor care conţin
multe grăsimi (ouă, carne, brânzeturi) cu alimente cu indice glicemic ridicat (faină albă, zahăr, paste, cartofi, sosuri îngroşate cu făină sau amidon, îndulcite eventual cu zahăr). „Un astfel de meniu permite stocarea grăsimilor consumate la masă sub formă de colăcei inestetici abdominali şi sub formă de valori crescute ale trigliceridelor sangvine. Acest lucru se întâm-plă deoarece alimentele cu indice glicemic ridicat provoacă secreţii mari de insulină, iar această substanţă este „Sfânta protectoare a grăsimilor”.
Hormonul cu pricina favorizează depunerea substanţelor de rezervă şi se opune arderii lor; în plus, chiar o mare parte din glucoza descărcată în sânge din astfel de alimente cu indice glicemic ridicat va fi transformată în grăsimi şi depozitată suplimentar, pe lângă grăsimile deja consumate la masă…“, explică nutriţionista.
„Recomand să folosiţi paste hipoglucidice dacă doriţi să le acompaniaţi cu carne, ouă sau brânzeturi grase. Dacă folosiţi paste integrale 100%, acestea nu pot fi consumate decât cu sosuri vegetariene. Pastele făinoase albe nu sunt dietetice şi ies din discuţie. Fripturile (ideal, carnea ar trebui să fie înăbuşită, fiartă sau friptă pe grătar) pot fi asociate cu garnituri din legume cu indice glicemic mic, paste hipoglucidice, orez basmati. Deci fără amidon sau zahăr şi la sos, şi la garnitură, iar garniturile de cartofi, mămăligă sau sosurile îngroşate cu făină nu au ce căuta nici ele alături de carne. La friptură sunt foarte bune sosurile româneşti tradiţionale: mujdei de usturoi şi hrean ras în oţet (îndulcit cu miere)“.

Ce pun pe mâncare alţii

Francezii au zeci de feluri de muştar, americanii au inventat ketchupul, iar grecii pun iaurt în toate

Sos de iaurt
Amestecă 200 ml iaurt de capră cu doi-trei căţei de usturoi pisaţi.Condimentează cu o linguriţă de sare şi un praf de piper. Adaugă două linguri de oţet de vin roşu, două linguri de ulei de măsline şi frunzuliţe de mentă proaspătă, tocate.

Sos de muştar cu verdeţuri Amestecă 3 linguri de brânză dulce de vaci cu două linguri de muştar de Dijon. Sărează. Toacă mărunt câteva fire de pătrunjel, tarhon şi asmăţui şi amestecă-le în sosul de muştar. E excelent pe legume fierte la abur.

Sos Pesto Toacă, în robotul de bucătărie, două legături de busuioc proaspăt cu o două linguri de seminţe de pin sau nuci. Adaugă 3 căţei de usturoi şi, puţin câte puţin, 50 ml ulei de măsline. Continuă cu 50 g parmezan ras. La sfârşit, condimentează cu sare şi piper.

Ketchup de casă
Căleşte un sfert de oră o ceapă mare tocată, o ţelină rasă, usturoi pisat şi doi
ardei graşi, tocaţi, în ulei de măsline. Condimentează cu sare, pi-per, coriandru, ardei iute. Adaugă două kg de roşii decojite şi tocate, două linguri de oţet, o lingură de miere şi 3 frunze de dafin. Fierbe la foc mic, până scade la consistenţa dorită. Potriveşte din nou gustul. Îl poţi păstra câteva luni în borcane sterilizate.

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton