Cum ne mint producătorii de cosmetice. Citeşte corect etichetele!

18.01.2012, 11:23.

Pentru a te convinge să foloseşti anumite cosmetice, producătorii pot folosi o serie de termeni care de fapt nu înseamnă… mai nimic. Iată ce trebuie să ştii ca să nu te laşi păcălită!
Vânzarea, etichetarea, testarea şi promovarea produselor cosmetice nu sunt la fel de strict reglementate ca în cazul medicamentelor. Aşa se face că producătorii pot folosi termeni pompoşi, trecuţi cu scris mare pe ambalaj, astfel încât fiecare produs cosmetic să pară perfect.
De fapt, aceşti termeni sunt doar instrumente de marketing în capcana cărora cad multe din noi. Dermatologul Donald Belsito, citat de Healthline, ne învaţă să ne ferim de aceste capcane. Iată care sunt termenii-capcană şi ce înseamnă ei de fapt.
Natural, 100% natural
Teoretic, înseamnă că produsul conţine numai substanţe extrase din plante. Însă folosirea termenului de “natural” nu este reglementată de nicio lege, nici în SUA, nici în UE. Orice producător poate trece acest termen pe un ambalaj cosmetic fără a fi nevoit să dovedească dacă este adevărat sau nu. În plus, chiar presupunând că afirmaţia este adevărată, substanţele benefice se extrag din plante printr-o procesare chimică.
Tehnologie patentată, substanţă patentată
Teoretic, înseamnă că acel produs poate face ceva ce niciun alt produs nu a reuşit vreodată. Practic, substanţa “patentată” poate apărea şi în alte cosmetice, doar că producătorul respectiv a obţinut patentul pentru a o folosi în alt scop. De exemplu, o substanţă folosită de ani de zile pentru hidratare, a fost acum patentată drept agent antirid.
Non-comedogenic
Teoretic, înseamnă că produsul cosmetic respectiv nu astupă porii, deci nu provoacă puncte negre sau puncte albe, numite ştiinţific „comedoame”. Folosirea acestui termen, „non-comedogenic”, nu este reglementată prin nicio lege, astfel că orice producător îl poate trece pe ambalajele sale. El poate testa crema pe faţa a 20 femei cu ten normal, după care o declară „non-comedogenică”. Dar dacă ai pielea grasă sau predispusă la acnee, există posibilitatea ca acel produs să-ţi provoace totuşi puncte negre.
Testat clinic, dovedit clinic
Aceste expresii te fac să crezi că produsul este aproape ca un medicament pentru tenul tău. De fapt, testele clinice la care se fac referire probabil că au fost realizate chiar de producător, şi nu de un organism independent, deci nu pot fi imparţiale. În plus, multe din aceste teste sunt realizate pe un număr prea mic de subiecţi pentru putea fi de încredere.
Hipoalergenic
Multe din noi cred că au pielea sensibilă, aşa că acest termen ne atrage, mai ales când îl vedem pe ambalajul unei creme de faţă. Din nou, folosirea lui nu este în niciun fel reglementată, deci producătorii îl pot atribui oricărei creme sau loţiuni. Termenul de “hipoalergenic” înseamnă ce vrea producătorul să însemne, de obicei înseamnă că produsul conţine mai puţini alergeni, dar există oricând riscul să apară o reacţie neprevăzută.
Detoxifiant
Termenul se întâlneşte pe ambalajul unor măşti de faţă, loţiuni tonice, etc. De obicei, înseamnă că produsul conţine antioxidanţi, care previn efectele radicalilor liberi asupra pielii. De fapt, antioxidanţii sunt de obicei în cantităţi prea mici pentru a fi eficienţi. Asta dacă sunt… pentru că nici termenul de „detoxifiant” nu se foloseşte după o anumită o lege.
Fără parabeni
Deşi studiile cele mai recente au arătat că parabenii nu sunt atât de periculoşi pe cât se credea, majoritatea femeilor nu au uitat ştirile alarmiste de acum câţiva ani. Aşa că producătorii de cosmetice se folosesc de teama lor pentru a-şi promova produsele. De fapt, un produs fără parabeni nu este neapărat mai bun. Mai nou, se folosesc şi sintagmele fără SLS (sodium lauryl sulfate), fără ftalaţi, făcând referire la alte substanţe care ne-au fost prezentate în mod greşit ca fiind foarte periculoase.
Fără alcool
Înseamnă că un produs nu conţine etanol (sau alcool etilic), însă în cosmetică se folosesc şi alte tipuri de alcool, unele putând fi iritante.
Foto: Shutterstock