E adevărat că atunci când îţi lipseşte armonia sau nivelul de stres este mult prea mare, îţi vine uneori să spui că nu mai suporţi? Poţi s-o faci, însă trebuie să ştii riscurile.
Trebuie să realizezi că atitudinile de acest gen pot avea atât consecinţe benefice cât şi distructive. Dacă-ţi eliberezi frustrările „la cald” şansa ca acestea să provoace şi să întreţină tensiuni negative este minimizată. E bine să-ţi eliberezi frustrările atunci când simţi pentru că acumularea şi ne-exprimarea lor duce la scăderea performanţei pe care o dai în muncă şi la apariţia unor comportamante ce blochează atât performanţa ta cât şi pe a colaboratorilor indiferent de relaţia ierarhică cu aceştia.
În timp, frustrările neadresate duc la o acumulare internă de energie negativă ce-ţi influenţează performanţa în muncă şi starea de sănătate, poţi să devii irascibilă, să ai insomnii, migrene sau multe altele.
Există şi specialişti care cred că eliberarea frustrărilor la locul de muncă nu este indicată. „Reacţiile acestea sunt un semnal de alarmă şi în mod clar un indicator al nivelului de stres. În mod pozitiv nu au cum să influenţeze, deoarece primul gând care le trece prin minte celorlalţi angajaţi este „oare eu cât mai rezist?”. Acest lucru duce la o încetinire a ritmului activităţii şi implicit la o scădere a productivităţii, de obicei pe termen scurt, deoarece instinctul de conservare intră în rol”, spune psihologul Ruxandra Răşcanu.
Reacţiile explozive de acest gen pot eroda relaţiile cu colegii. Dacă îţi eliberezi frustrările într-un mod agresiv, calitatea relaţiilor cu celelalte persoane din jurul tău este erodată. Ele încep să te evite, devin mai puţin sincere cu tine şi sunt mai puţin dornice să colaboreze cu tine.
Fii foarte atentă la „ieşiri”!
Dacă simţi că te aproprii cu paşi repezi de o criză de nervi, nu reacţiona chiar în momentul acela, stai 5 minute să-ţi analizezi cu atenţie „ieşirile” şi încearcă să fii cât mai cumpătată posibil atunci când spui ce te deranjează.
Reacţiile noastre sunt în strânsă legătură cu nivelul de inteligenţă emoţională la care ne aflăm. Monitorizarea proprie sau cu ajutorul unei persoane apropiate, a semnelor care previzionează apariţia unei crize de nervi, poate fi o soluţie de prevenire sau diminuare a efectelor acesteia. Important este să descoperi factorii care produc crizele de nervi, pentru ca atunci când aceştia apar din nou să-i observi şi să încerci să-i controlezi.
Sfaturile psihologului
Potrivit psihologului Gabriela Giurgiu, atunci când nu mai suporţi mediul de lucru în care îţi desfăşori activitatea ar trebuie să te gândeşti la schimbarea jobului şi a companiei. „Schimbările făcute pe jumătate au efect pe jumătate, iar încurajările de genul , nu fac decât să amplifice criza şi să agraveze reacţiile”, consideră psihologul.
Soluţia este să pleci din mediul acela care îţi provoacă starea de furie. „În acest nou context, o analiză introspectivă a ceea ce îţi doreşti cu adevarăt, poate să fie o bună bază în setarea priorităţilor. Oamenii pot reuşi singuri sau cu ajutorul unui prieten de încredere sau coach profesionist să găsească, mai repede sau mai târziu, răspunsul pentru rezolvarea acestei situaţii”, mai spune Ruxandra Răşcanu.