Care e graniţa dintre creativitate şi rutină într-un job obişnuit, cât de mult contează să fii creativă la serviciu am aflat de la Cristina Manole, Sandra Ghiţescu şi Tamara Pascu, specialişti în comunicare. Citeşte mai multe informaţii despre creativitatea la job în revista Unica de septembrie, din 25 august la chioşcurile de presă!
Tamara Pascu, trainer, specialist în management şi comunicare
Ce înseamnă să fii creativ la serviciu?
Dacă a crea înseamnă în primul rând a face, munca ne oferă cea mai potrivită provocare de a fi creativi. Cu cât suntem mai pasionaţi şi mai implicaţi în munca noastră, cu atât suntem mai motivaţi să ne documentăm mai mult, din cât mai multe surse, să analizăm, să discernem informaţiile, să căutăm probleme la soluţiile existente şi chiar să privim critic procedurile de lucru, descoperind verigile slabe şi căutând modalităţi de perfecţionare şi dezvoltare.
E importantă imaginaţia la job?
În creativitate, factorul imaginaţie (intuiţie, talent, geniu) este important, însă adesea supraapreciat. Ce trebuie reţinut este că nu e suficient să ai doar idealuri măreţe, aspiraţii înalte şi idei excelente, dacă te mulţumeşti doar să visezi la ele. Fără a te implica într-un proces creativ (de documentare, analiză, concepere şi testare critică în realitate) te vei pierde în reverii, vei rămîne un visător, fără a deveni vreodată creator.
De ce anume nu ar trebui să se teamă oamenii atunci când îşi exprimă creativitatea?
Teama şi creativitatea sunt antagonice. Oamenii creativi nu se tem. A fi creativ înseamnă a îndrăzni să pui la îndoială suficienţa a ceea ce deja este. Frica este cele mai mare duşman al creaticităţii. Este de necrezut câţi oameni se tem, de exemplu, să cânte, să danseze, să scrie sau să deseneze, să se joace sau să experimenteze ceva nou, chiar şi în lipsa oricărui spectator care ar putea să îi evalueze, doar pentru că se privesc pe ei înşişi extrem de critic şi intolerant.
Care sunt cele mai cunoscute blocaje pe care le-ai întâlnit la oamenii care nu reuşesc să-şi exprime creativitatea?
Blocajele sunt date de rigiditate, de o educaţie primită în copilărie foarte strictă, destul de spartană. Oamenii sunt şi victime ale unei vieţi plicticoase. Dar la traininguri se lasă antrenaţi în jocurile de echipă destul de repede, deşi la început unii sunt reticenţi. În cultura organizaţională a multinaţionalelor, participanţii au început să aibă toleranţă la exerciţiile creative şi să răspundă pozitiv.
Sandra Ghiţescu, trainer şi designer de programe de învăţare din 2006 (foto)
În ce fel joaca (jocul) ne ajută să devenim mai creativi?
Îmi place cum defineşte joaca Pat Kane, un filozof scoţian: „A te juca înseamnă a explora ce e posibil”. Atât joaca în sensul de explorare fără ţintă anume, cât şi mai multe jocuri cu reguli şi obiective îţi dezvoltă flexibilitatea mentală, îţi antrenează curiozitatea şi atenţia, inteligenţa relaţională, toate foarte importante în dezvoltarea creativităţii.
Citeşte continuarea în ediţia de septembrie a revistei Unica!