Abstinenţa sexuală – efecte şi riscuri

20.07.2011, 14:20.

Naşterea unui copil, o boală sau un partener prea grăbit pot să-ţi strice cheful de a mai face dragoste.

Ce faci însă când starea aceasta durează de mult?

Ai divorţat, ai rămas văduvă sau pur şi simplu (încă) nu ai găsit omul cu care să simţi că vrei să-ţi împarţi viaţa. Indiferent care ar fi cauza, sexul nu face parte dintre preocupările tale.

Adesea însă, din cauza presiunii sociale pe care o simţim cu toţii în lumea de azi, în care sexul e omniprezent, ţi-e jenă să vorbeşti despre acest lucru chiar şi cu cea mai bună prietenă. Şi tremuri la gândul că cineva ar putea pune pe seama absenţei vieţii sexuale o stare de indispoziţie sau de nervozitate, considerate altfel fireşti la oamenii „normali”. N-ai de ce să te temi, lucrurile acestea fac parte din viaţă. Şi există şi soluţii. Totul e să vrei!

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Ce spun medicii

A face dragoste nu este o problemă de supravieţuire, ca mâncatul sau dormitul. Se poate şi fără sex, absenţa acestuia nefiind obligatoriu o sursă de dezechilibru. Nu de mult, dr. Mircea Preda, specialistul nostru în obstetrică-ginecologie, îi răspundea unei cititoare îngrijorate de perspectiva singurătăţii permanente că singurul lucru neplăcut la care se poate aştepta, în cazul în care optează pentru abstinenţă sexuală, este instalarea mai rapidă a menopauzei.

Nici această consecinţă nu e chiar de neglijat, dar este un proces fiziologic – mai devreme sau mai târziu se va întâmpla oricum. Iar prezenţa sau absenţa simptomelor neplăcute ale menopauzei (bufeuri, atacuri de panică, depresie, scăderea capacităţii de concentrare, îngrăşare, osteoporoză etc.) ţine de echilibrul hormonal propriu al respectivei femei.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Psihologii aduc completări

Nevoia apropierii apare, încă din adolescenţă, atât la fete, cât şi la băieţi. Reprimarea dorinţei poate fi urmarea unui abuz sexual, a unei educaţii rigide sau a unei percepţii greşite asupra actului sexual, induse în copilărie de către cineva din familie. În aceste cazuri se va manifesta un blocaj psihic foarte greu de tratat.

Mai târziu, femeia înşelată, părăsită, violentată fizic şi psihic sau tratată de partener ca un obiect sexual poate înclina să excludă definitiv sexul din viaţa ei, odată cu eliberarea din „sclavie”. Sau, dimpotrivă, poate începe să se devalorizeze şi să se creadă nedemnă şi incapabilă de a stârni şi de a satisface dorinţa firească a unui bărbat. De aici până la depresie şi frustrare nu e decât un pas.

Se întâmplă şi în cuplu

Multe cupluri ajung să trăiască, la un moment dat, ca frate şi soră. Oboseala, stresul, sarcinile casnice şi profesionale, problemele de tot felul îşi spun cuvântul. Lipsa dorinţei de a mai face dragoste la o femeie prinsă între copii, casă şi serviciu este obişnuită oriunde în lume.

Cel mai des, partenerul o va învinovăţi de situaţia creată, ajungându-se, nu o dată, la adevărate scandaluri, cu lacrimi şi reproşuri grele şi neîntemeiate. Ceea ce va spori blocajul femeii. Sau bărbatul va începe să caute „alinare şi înţelegere” în altă parte, considerându-se singura „victimă” a acestei crize.

Toate acestea, în loc să o ajute mai mult, ca să nu mai fie atât de obosită, să o asculte când îi vorbeşte, să creeze permanent un context favorabil unei întâlniri amoroase, din punct de vedere emoţional în primul rând, o atmosferă şi un comportament care să retrezească în femeie dorinţa. Dacă, în ciuda tuturor eforturilor sale, tulburările de dorinţă ale femii persistă, o poate sfătui, pentru binele relaţiei lor, să ceară ajutor specializat şi să o susţină 100% pentru a-şi rezolva problema.

Totul sau nimic?!

Cu cât mai lungă perioada de abstinenţă, cu atât sexul va ajunge să nu-i mai spună nimic femeii nevoite sau hotărâte să nu mai aibă de-a face cu bărbaţii. Şi aici începe să se închidă cercul: dezinteresul ei va fi receptat ca atare de cei dimprejur, ceea ce îi va scădea dramatic şansele de a mai întâlni pe cineva. Sau o va lipsi de curajul de a se implica într-o nouă relaţie ce ar părea posibilă la un moment dat, de teamă să nu fie doar ceva trecător.

Ce ai putea face

Eşti femeie în toată firea şi trăieşti într-o lume care nu prea mai cunoaşte tabuuri. Un pic mai multă îndrăzneală, câteva mici eforturi personale de a plăcea, de a atrage privirile bărbaţilor nu îţi vor pune în ochii nimănui eticheta de „uşoară”. Dacă un fost partener te-a făcut cândva să suferi, nu înseamnă că toţi sunt la fel. Dacă l-ai iubit, nu înseamnă că n-ai putea să iubeşti din nou. Aşadar, fă-ţi curaj şi (re)deschide-te către lume! Fii şi arată-te un pic mai disponibilă să te implici în relaţia cu un băr-bat şi ai putea avea chiar norocul să întâlneşti marea dragos

Bărbaţii suferă mai tare

Bărbaţii suferă mai mult în urma abstinenţei decât femeile, pentru că în jurul sexului se construieşte identitatea lor masculină. De exemplu, majoritatea bărbaţilor cu probleme de erecţie vor spune despre ei că nu mai sunt bărbaţi, dar nici o femeie care nu are orgasm nu va spune că, din această cauză, nu se simte femeie. Problemele apar şi pentru că sexualitatea bărbaţilor este mult mai instinctivă, spre deosebire de cea a femeii, care este în primul rând emoţională, cerebrală – bărbaţii nu prea îşi pun întrebări asupra semnificaţiei sexualităţii şi nu prea au conflicte interioare pe această temă.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro