Celebra marghilomană, cafeaua preferată a boierilor de altădată îşi trage numele de la Fostul prim-ministru conservator Alexandru Marghiloman (1854-1925), care a impus reţeta în rândul protipendadei de la începutul secolului.
În epocă, Alexandru Marghiloman era renumit pentru mesele fastuoase cu care îşi aştepta oasppeţii, printre aceştia aflându-se în mod frecvent membrii familiei regale. Bucătarii străini se întreceau în gusturi alese, însă oricât de sofisticate erau felurile pregătite, se ştia că legumele şi fructele proveneau doar de pe vastele domenii ale omului de stat.
Pe unul dintre aceste domenii a avut loc şi „naşterea” cafelei care îi va purat numele lui Marghiloman. ”Pe când se afla la vânătoare pe domeniul său din județul Buzău, valetul a aprins spirtiera, dar a constatat că uitase să ia apă. Fire întreprinzătoare, conu Alecu nu l-a certat pe omul său de încredere, ci i-a cerut să pună în ibric rom de Jamaica în loc de apă”, a povestit scriitorul Nicolae Peneș, autorul unei lucrări premiate de Academia Română, „Lordul Valah”, pentru Agerpres.
Astfel a apărut „marghilomana”. Cafeaua a plăcut atât de mult invitaţilor, încât faima ei s-a răspândit şi a ajuns să fie pregătită în toate marile localuri ale Bucureştiului.
În ziua de azi, există mai multe feluri de a prepara această cafea, nelipsit din toate fiind romul sau coniacul. La foc mic, se pun la fiert într-un ibric 100 ml de coniac şi două linguriţe de zahăr. Când amestecul dă în clocot se adaugă şi trei linguriţe de cafea. Se trage ibricul, se acoperă şi, după circa 2-3 minute, când cafeaua cade la fund, licoarea rezultată se pune într-o ceaşcă. Un alt mod de preparare constă într-o ceaşcă cu apă, care se pune la fiert, tot în ibric, cu o linguriţă de zahăr. Când apa dă în clocot, se adaugă romul şi cafeaua.