Grecii trăiesc mai sănătos decât alte popoare şi au viaţă mai lungă. Explicaţia? Bucătăria grecească e plină de delicatese, iar la loc de cinste stau fructele, legumele şi grăsimea sănătoasă. Hai să învăţăm ceva de la ei!
Grecii au fost preocupaţi mereu de sănătatea corpului şi de aceea se conduceau încă din antichitate după principiul „Mens sana in corpore sano” („Minte sănătoasă în corp sănătos”).
Cercetările specialiştilor au arătat cât se poate de clar că regimul alimentar bazat pe ingrediente mediteraneene, cum ar fi fructele, legumele, peştele şi uleiul de măsline, creşte longevitatea şi asigură o siluetă de vis.
Fructele elimină grăsimile
Grecii sunt campionii europeni la consumul de fructe. Ei consumă de patru ori mai multe fructe decât nord-europenii şi astfel asigură organismului cantitatea necesară de vitamina C, care activează metabolismul. Mai mult chiar, întăreşte oasele, dinţii şi ajută la refacerea ţesutului muscular. Aşadar, nu mai pierde vremea, ci asigură-ţi şi tu vitamina învingătorilor. O găseşti mai ales în mere, struguri şi kiwi (un fruct de kiwi de 75 g asigură necesarul zilnic). Mănâncă fructele în mai multe reprize de-a lungul zilei, doarece corpul nu depozitează vitamina C.
BOABELE dau putere organismului
Vrei nişte paznici în care să ai încredere? Atunci alege mazărea, lintea şi fasolea. Acestea dau energie şi asigură starea de bine a corpului. Proteinele şi fibrele pe care le conţin potolesc repede foamea, de aceea vor trece ore până când să te gândeşti din nou la mâncare. Găteşte legumele fără grăsime!
Grecii nu se lasă tentaţi de grăsimile de natură animală ca untul şi smântâna, în schimb consumă ulei de măsline, care este un adevărat izvor de sănătate. „Aurul lichid”, cum mai este numit uleiul de măsline, conţine acizi graşi şi vitamina E, care întăresc inima, dar şi provitamina A (betacaroten). Astfel, riscurile de apariţie a aterosclerozei şi a bolilor de inimă scad, tensiunea se reglează, iar pielea câştigă în supleţe. Uleiul de măs-line stimulează şi sistemul digestiv, protejându-l de grăsimile nesănătoase. Cantitatea indicată este de până la două linguri zilnic.
Legumele vin de hac caloriilor
Dacă alegem să includem şi cartofii la categoria legume, vedem că grecii consumă zilnic 400 g de vegetale. Şi ei ştiu prea bine de ce fac asta. Pentru că legumele detoxifică organismul, conţin puţine calorii, iar grăsimi aproape deloc. De aceea nu te fac să te îngraşi, ci te ajută chiar să slăbeşti. Apelează cu încredere la castraveţii verzi, roşii, ciuperci, măsline, ardei şi porumb.
În Grecia, vinul roşu este supranumit „sângele pământului”. Medicii din întreaga lume au căzut de acord că vinul roşu poate să facă minuni în ce priveşte sănătatea, aşadar poţi să îţi torni liniştită un pahar. Mai mult chiar, un studiu recent realizat la Universitatea din Ulm arată că persoanele care beau zilnic câte un pahar de vin în timpul curei de slăbire scad mai repede în greutate decât cei care nu beau. Se pare că, dacă este consumat ponderat (100 ml zilnic), vinul protejează celulele organismului de multe substanţe dăunătoare cărora acesta trebuie să le facă faţă.
Verdeţurile pun în mişcare metabolismul
Chiar dacă sunt mici şi aparent insignifiante, verdeţurile pot avea un efect important în dietă. La greci, ele sunt folosite în stare proaspătă şi participă considerabil la întărirea sistemului imunitar. Conţin extrem de multe vitamine, minerale şi uleiuri eterice. Astfel sunt stimulate producţia de sucuri gastrice şi metabolismul. Găteşte aşadar cu busuioc, izmă, salvie, piper şi rozmarin.
Peştele este alimentul ideal
Indiferent de specia din care face parte, peştele se bucură de câteva calităţi care îl propulsează în topul celor mai bune alimente pentru organism. În carnea de peşte se găsesc substanţe hrănitoare esenţiale, care echilibrează metabolismul. Iodul este extrem de important, pentru că în lipsa lui consumul de energie se diminuează, iar kilogramele în plus se adună. Mai mult, cercetările au arătat că acidul omega-3 care se găseşte în carnea de peşte determină producţia de serotonină, substanţă cunoscută şi sub numele de „hormonul fericirii”. Aceste argumente ar trebui să fie suficiente pentru a consuma peşte în mod regulat.
Atuurile dietei mediteraneene
â–º consumul de lipide mononesaturate, din uleiul de măsline
â–º consumul moderat de alcool (1-2 pahare de vin roşu pe zi)
â–º cantitatea mare de verdeţuri şi legume din meniu
â–º includerea în dietă a cerealelor integrale
â–º consumul mare de fructe
â–º consumul ridicat de peşte
â–º consumul redus de carne şi produse din carne.