Află cum poţi sta departe de bolile tiroidei. Apatie, incapacitate de concentrare, creştere în greutate? Cu siguranţă, acestea sunt simptomele unei carenţe.
Poate chiar de iod…
Iodul este un element constitutiv esenţial al hormonilor tiroidieni, implicaţi în creşterea, dezvoltarea şi funcţionarea normală a creierului şi a corpului.
Cum poate fi depistată carenţa de iod
Cei care au o carenţă de iod în organism manifestă oboseală intensă, probleme de memorie, depresie, crampe, iau în greutate etc. La copii, lipsa de iod se manifestă prin nelinişte, tulburări de somn, lipsa capacităţii de a se concentra. Există un test care va confirma cu exactitate această carenţă: în o bucată de vată îmbibată în iod se tamponează mai multe părţi ale corpului. Dacă a doua zi petele de iod sunt tot acolo, înseamnă că organismul are destul iod. Dacă pielea preia tot iodul, petele dispărând după câteva ore, înseamnă că organimul nu are destul iod.
Cine este predispus la carenţa de iod
â–º Persoanele care locuiesc în regiunile în care apa şi solul sunt sărace în iod;
â–º Femeile însărcinate, la care necesarul de iod este mai mare decât în restul cazurilor;
â–º Adulţii peste 55 de ani, la care nevoia de iod creşte o dată cu vârsta. În ciuda acestui fapt, s-a constat că, dimpotrivă, aceştia reduc aportul de alimente care conţin iod, în loc să-l crească;
â–º Fumătorii, deoarece toxinele din fumul inhalat afectează considerabil asimilarea iodului în organism;
â–º Sportivii pierd prin transpiraţie o parte din cantitatea de iod necesară zilnic. De aceea, este indicat ca, în perioadele de antrenament intensiv sau în lunile călduroase, să crească consumul de alimente care conţin iod.
Două treimi din iodul din organism se concentrează în glanda tiroidă, responsabilă de funcţionarea corectă a metabolismului. Cea mai frecventă afecţiune generată de lipsa de iod este hipotiroidismul, care în timp poate duce la guşa endemică. Aceasta este o boală relativ rar întâlnită, cu complicaţii majore mai ales dacă apare la copii. Printre complicaţiile guşei endemice se numără cretinismul, tulburările de dezvoltare şi problemele sistemului osos. La femeia însărcinată, această carenţă poate provoca moartea fătului sau avort spontan. De asemenea, există riscul crescut ca bebeluşii care se nasc totuşi să aibă retard psiho-motor.
Cum aducem iodul în organism
Aportul zilnic de iod este important la toate vârstele, deoarece asigură buna funcţionare a tiroidei. Pentru că indicaţia de a consuma sare iodată a stârnit opinii pro şi contra în rândul specialiştilor, alimentaţia rămâne mijlocul cel mai indicat de a preveni carenţa de iod. Câteva dintre alimentele cele mai bogate în iod sunt: slănina, ouăle, untul, laptele de vacă integral, brânza, carnea de porc şi de oaie, somonul, fructele de mare, spanacul, varza, cresonul, nucile verzi. Totuşi, la indicaţia medicului, sarea iodată (de preferat, cea de mare) rămâne o modalitate uşoară de a aduce zilnic în organism cantitatea necesară de iod: 90 micrograme la copii, 150 micrograme la adulţi, 200 micrograme la femeile însărcinate sau care alăptează. Alte căi de a asigura organismului necesarul de iod sunt băile în mare şi curele balneare cu ape minerale cu conţinut ridicat de iod. În zonele „guşogene”, cunoscute pentru lipsa de iod, medicii recomandă administrarea periodică a pastilelor de iodură de potasiu.