Colesterolul asigură buna funcţionare a organismului. El produce hormoni, vitamina D şi acizi biliari cu rol în digestia lipidelor. În acest scop, corpul are nevoie de puţin colesterol.
Când cantitatea lui creşte, apar problemele.
Măsoară-ţi periodic nivelul colesterolului, deoarece nu există simptome care să dea în vileag un nivel prea ridicat al acestuia. El poate fi depistat doar prin analizele de sânge. Dacă la vârsta de 20-25 de ani valoarea sa este normală, atunci nu este necesară repetarea analizelor decât o dată la 5 ani.
LDL si HDL: Colesterolul ‘bun” si colesterolul „rău”
Nu există mai multe feluri de colesterol, ci mai multe moduri în care acesta poate fi transportat în sânge, în funcţie de proteina de care este legat, colesterolul poate avea un efect pozitiv sau unul negativ. Acesta este transportat în sistemul nostru circulator de lipoproteine.
Colesterolul „bun”
Este transportat de lipoproteine cu densitate mare (HDL – high density proteins) din diferite părţi ale corpului spre ficat, împiedicând depunerea acestuia pe pereţii arterelor. Scopul lor este de a distruge depozitele de grăsimi de pe vasele sangvine si de a asigura circulaţia colesterolului fără a bloca arterele. Nivelul optim al HDL este de 45 mg/dl pentru bărbaţi si în jur de 55 mg/dl pentru femei. Dacă acest nivel scade sub 35 mg/dl, creste riscul apariţiei cardiopatiei.
Atenţie! 20°/o din colesterolul din organism se găseşte în creier. Scăderea lui bruscă poate afecta procesul cognitiv
Colesterolul „rău” Este transportat de lipoproteinele cu densitate mică (LDL – low density proteins). Acestea sunt responsabile de depunerile din artere si transportă în jur de 65% din colesterolul sangvin. Cu cât nivelul lui este mai mare, cu atât creste riscul de apariţie a bolilor de inimă si a complicaţiilor determinate de acestea. Nivelul LDL al colesterolului trebuie să fie mai mic de 160 mg/dl la tineri si mai mic de 130 mg/dl pentru cei care prezintă si alţi factori de risc cardiovascular.
Factorii care influenţează nivelul colesterolului sunt:
Regimul alimentar
Grăsimile animale din alimentaţie sunt principala cauză a creşterii nivelului colesterolului în sânge, reducerea lor făcându-se imediat resimţită în organism. Consumă salate şi legume până te saturi, înainte de fiecare masă, bea un pahar de apă. De asemenea, introdu în meniul tău uleiul de măsl ine, usturoiul, legumele si fructele, pestele, alunele, lactatele cu conţinut scăzut în grăsimi şi cerealele. Evită să consumi carne roşie, mezeluri, ouă, maioneze, creme, dulciuri rafinate, smântână, grăsime, frişcă. Prin dieta controlată, poţi obţine reduceri de 10-15% ale nivelului colesterolului.
Factorii genetici
O persoană din 500 moşteneşte de la părinţi predispoziţiile organismului de a produce mai mult colesterol decât îi e necear organismul.
Depăşirea greutăţii normale pentru limita de vârstă şi sex determină un nivel prea ridicat al colesterolului. Prin urmare, dacă scazi în greutate, va scădea şi cantitatea de colesterol din sânge.
Sexul şi vârsta
Indiferent de sex, nivelul colesterolului creşte odată cu înaintarea în vârstă, în general până la 65 de ani. La femei, menopauza determină creşterea bruscă a colesterolului din sânge.
Activitatea fizică
O activitate fizică regulată influenţează reglarea colesterolului în sânge. De aceea, nu evita mişcarea! Cu 30 de minute de activitate zilnică, scazi riscurile care se ascund în spatele unui nivel neechilibrat al colesterolului.
Persoanele cu un nivel al colesterolului de peste 130 mg/dl necesită tratament medicamentos. Tratamentul cu statine, prescris de către medic, reduce colesterolul sanguin în două moduri: scade producţia de colesterol si creste capacitatea ficatului de eliminare a acestuia din sânge. Tratamentul trebuie însoţit de un regim aimentar potrivit si evitarea factorilor de risc, cum sunt fumatul, excesul de zahăr sau situaţiile care declansează hipertensiunea arterială. Efectele se vor observa după 4-6 săptămâni.