Odată cu înmulțirea restaurantelor și a fast-food-urilor cu specific oriental, a apărut și la noi obiceiul de a folosi bețișoarele în loc de tacâmuri. Tu știi să mănânci cu ele?
Japonezii n-au mâncat dintotdeauna cu bețișoare, ne explică doamna Chinatsu Kawamoto, de la Centrul de studii româno-japoneze din București. Ele au apărut în arhipelagul japonez în perioada Yayoi Jidai (aprox secolul III d.Ch). Până atunci, orezul era necunoscut de către japonezi, iar hrana – în principal legume și pește – era consumată cu mâna. Chiar și după ce au apărut, bețele nu erau separate, ci unite, arătând mai mult ca un clește sau ca o pensă. Utilizarea lor s-a răspândit începând cu secolul VI, de când datează și monarhia în Japonia, ajungând să fie un obicei curent abia o sută de ani mai târziu.
La ora actuală, o treime din populația globului folosește bețișoarele ca tacâmuri, în principal asiaticii. Ca și copiii europeni, folosirea tacâmurilor de către micuții asiatici se deprinde cam la vârsta grădiniței. Există însă diferențe culturale: chinezii, folosesc bețișoare din diverse materiale, dar și lingură (în principiu din porțelan pentru supă). Coreenii, folosesc și ei și bețe, și lingură, doar că acestea sunt confecționate din inox. Cu ani în urmă, ele erau din argint, pentru a semnala eventuala prezență a otrăvurilor în mâncare (se zice că argintul își schimbă culoarea dacă intră în contact cu o substanță otrăvitoare).
În Japonia, se folosesc doar bețișoare, supa fiind servită în boluri mici și adânci, care sunt ținute în mână și din care sorbi supa direct, ca si cum ai bea din cană. Părțile solide din supă le apuci cu bețișoarele.
Cum ții bețișoarele corect
Bățul inferior se fixează în scobitura dintre degetul mare și arătător și se sprijină pe inelar, fiind menținut nemișcat, iar bățul inferior este ținut ca un creion, paralel cu cel inferior. Doar bățul superior se mișcă pentru a apuca bucățelele de mâncare. Ca să exersezi, folosește câteva boabe de orez puse într-o ceașcă, pe care le apuci unul câte unul și le muți într-un alt recipient.
Evită să alegi bucata preferată de pe un platou plimbând nehotărât bețișoarele deasupra acestuia.
Nu trage sau împinge farfuria sau alt obiect de pe masă folosindu-te de beț
Nu întinde bețele spre alte persoane și nici nu le folosi drept indicator.
Când nu sunt folosite, bețele nu se așază nici pe farfurie, nici direct pe masă, ci se sprijină de un mic suport numit hashioki. În casele japonezilor, aceste suporturi se schimbă în funcție de anotimp sau ocazie, fiind decorate divers (de exemplu, primăvara cu flori de cireș, iar toamna cu frunze ruginii) și confecționate din tot felul de materiale, inclusiv din hârtie origami.
La restaurant. Poți încerca o experiență culinară 100% japoneză în proaspăt inauguratul restaurant Iuki (60-100 lei meniul), la Yoshi (mai scump!) sau la Kan Pai Bistro. Te vei convinge astfel că mâncarea japoneză înseamnă mai mult decât sushi și teryiaki.
La fast food. Wok To Me, Noodles Bar, Chopstix sau Sushi to go sunt variante mai convenabile, unde găsești mâncare asiatică decentă.
Acasă. Poți încerca să prepari singur câteva mâncaruri asiatice, cum ar fi tăiețeii la wok, pachețelele de primăvară sau rața iute-dulce. Pentru asta, ai însă nevoie de câteva ingrediente specifice (oțet de orez, pastă de wasabi, sos dulce-acrișor și sos de soia, lapte de cocos, tăieței speciali ș.a.), pe care le găsești pe rafturile multor supermarketuri. De exemplu, la Lidl, din 3 august începe Săptămâna asiatică, perioadă în care vei găsi ingrediente și rețete autentice chinezești, japoneze, thailandeze sau indiene în produsele gamei Vitasia, perfecte pentru a-ți oferi o experiență culinară inedită.